Camelia Bogdan, la instanţa supremă: Conducerea Inspecţiei Judiciare este „deturnată unor interese private, ale condamnatului Dan Voiculescu”

Camelia Bogdan, unul dintre cei doi judecători care au dat sentinţa în dosarul privatizării Institutului de Cercetari Alimentare, susţine că Inspecţia Judiciară a lucrat în interesul lui Dan Voiculescu. Declaraţiile au fost făcute de Camelia Bogdan la Curtea Supremă, înaintea procesului în care contestă decizia de excludere din magistratură.

Camelia Bogdan spune că raportul care în cele din urmă a dus la suspendarea sa din magistratură ar fi fost făcut astfel încât fondatorul Partidului Conservator să poată câştiga la CEDO procesul intentat împotriva sentinţei din dosarul ICA.

„Prin acest raport a refuzat să apere reputaţia sistemului judiciar şi şi-a exprimat opinia că este posibilă admiterea cauzei domnului Dan Voiculescu la CEDO pentru o pretinsă imparţialitate generată de excluderea mea din magistratură. În aceste condiţii, eu am dovada că prin excluderea mea din magistratură s-a urmărit strângerea de dovezi de către Inspecţia Judiciară pentru ca domnul Dan Voiculescu să câştige la CEDO. Este motivul pentru care eu m-am adresat organelor de urmărire penală şi voi cere, în cadrul procesului care are loc la Curtea de Apel Bucureşti, ca să fac dovada acestor pretenţii, emiterea unei adrese la agentul guvernamental ca să se verifice dacă într-adevăr astfel de apărări s-au făcut la CEDO. Repet, din punctul meu de vedere conducerea Inspecţiei judiciare este deturnată unor interese private, respectiv ale condamnatului Dan Voiculescu”, a declarat Camelia Bogdan, citată de Digi24.

Judecătoarea suspendată mai susţine că în acest mod demonstrează că Lucian Netejoru, şeful Inspecţiei Judiciare, lucrează pentru interesele lui Dan Voiculescu. "Din punctul meu de vedere, IJ, conducerea, este deturnată unor interese private, respectiv ale condamnatului Dan Voiculescu”, a mai susţinut Bogdan, potrivit News.ro.

Întrebată dacă a fost sau nu incompatibilă când a predat unor funcţionari din cadrul APIA legislaţie anticorupţie, fosta judecătoare a negat. "Apărările sunt foarte clare. Există practică inclusiv a ICCJ că nu am cumulat funcţii şi dacă nu cumulezi funcţii nu poţi deveni incompatibil. Am depus dovezi că sunt expert al Comisiei Europene, primesc în continuare invitaţii de la Comisia Europeană că să evaluez alte legislaţii. În plus, mai este şi acţiunea prescrisă. CSM a emis o adresă că nu are competenţă să investigheze incompatibilităţile magistraţilor, singura instituţie competentă fiind Agenţia Naţională de Integritate. Repet: oricum nu ar fi trebuit să se ajungă aici”, a încheiat Bogdan.

Instanţa decide asupra admisibilităţii recursului

Completul de cinci judecători al instanţei supreme compus din judecătoarele Gabriela Bogasiu, Rodica Susanu, Mihaela Tăbârcă, Mirela Poliţeanu şi Rodica Florica Voicu urmează să se pronunţe pe admisibilitatea raportului întocmit de magistratul asistent pe această speţă. Potrivit legii, un complet de filtru analizează raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului depus de Bogdan. Urmează comunicarea către părţile cauzei a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi formularea de către părţi a unui punct de vedere scris cu privire la raport. Mai departe, raportul este examinat de către completul de filtru, în Cameră de consiliu, fără citarea părţilor.

Completul de filtru poate da următoarele soluţii: anularea recursului, respingerea recursului, ca vădit nefondat, soluţionarea fondului recursului în cazul în care se constată că este admisibil, iar problema de drept nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudenţe constante a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cazul în care nu poate fi pronunţată niciuna dintre soluţiile menţionate, completul de filtru pronunţă, în Camera de consiliu, fără citarea părţilor, o încheiere de admitere în principiu a recursului şi fixează termen pentru judecată pe fond a recursului, când vor fi citate şi părţile.

Excluderea şi contestaţia

În februarie 2017, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis excluderea din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan pentru încălcarea articolul 99 litera b) din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, respectiv pentru "încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii".

Decizia a fost atacată cu recurs de Camelia Bogdan, la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În prezent, judecătorul este suspendat din magistratură.

Povestea cazului

În februarie 2016, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu în dosarul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), după ce televiziunile controlate de Dan Voiculescu, condamnat în cauză, au susţinut că judecătoarea Camelia Bogdan este incompatibilă deoarece a participat şi predat la un seminar organizat de o asociaţie care era finanţată de Ministerul Agriculturii, parte vătămată în dosar.

În 16 aprilie 2016, inspectorii care au analizat cazul Cameliei Bogdan au decis să respingă sesizarea şi au arătat că nu există nicio abatere disciplinară din partea judecătoarei. Decizia a fost însă infirmată de Lucian Netejoru, inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare, care a decis să transmită sesizarea la Secţia pentru judecători a CSM. În argumentaţia sa, Netejoru arată că judecătoarea Camelia Bogdan ar fi încălcat articolul 99 din legea magistraţilor, articol potrivit căruia constituie abatere disciplinară încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii.