Bulgaria rămâne dependentă de Rusia, în materie de energie

La 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Bulgaria, care a fost cel mai fidel aliat al fostei Uniunii Sovietice, rămâne în continuare dependentă în totalitate de Rusia în materie de energie, relatează AFP.

În momentul demiterii dictatorului Todor Jivkov, după 35 de ani de guvernare, a doua zi după căderea Zidului Berlinului, Bulgaria a întors pagina "prieteniei eterne bulgaro-sovietice" şi s-a orientat spre Uniunea Europeană şi NATO. Rând pe rând, guvernele postcomuniste au salutat noi relaţii "pragmatice" cu Moscova. Dar, în 20 de ani, nu au reuşit încă să diversifice sursele de energie ale ţării.

Peste 90% din gazul consumat în Bulgaria şi 60% din petrol provin din Rusia. Rafinăria de la Burgas (estul ţării) a fost cumpărată de compania rusă Lukoil, iar singura centrală nucleară bulgară, Kozlodui (nord), este echipată cu reactoare ruse al căror combustibil este furnizat de Moscova.

O a doua centrală nucleară urmează să fie construită la Belene de compania rusă Atomstroyexport şi, după anunţarea retragerii investitorului german RWE, Moscova propune participarea la programul de investiţii.

De altfel, Bulgaria participă la proiectul de gazoduct ruso-italian South Stream şi la proiectul de oleoduct Burgas-Alexandroupolis, care va transporta petrol rus între Marea Neagră şi Marea Egee.

"Relaţiile călduroase dintre Bulgaria şi Rusia au rezistat probei timpului, din cauza rădăcinilor lor geopolitice", scria recent centrul american de reflecţie Stratfor Global Intelligence.

"Bulgaria nu poate să treacă de Rusia în materie de energie, dar şi Rusia are nevoie de poziţia strategică a Bulgariei în Balcani", potrivit unui diplomat european la Sofia, care a adăugat că Bulgaria este "utilă şi pentru UE pentru contactele sale şi cunoaştinţele privind Rusia".

Bulgaria, ţară slavă şi ortodoxă, la fel ca Rusia, a fost eliberată în 1878 de ţarul rus Alexandru al II-lea, după o lungă dominaţie otomană, Monumentul monarhului eliberator se află încă în faţa Parlamentului de la Sofia, nu departe de cel dedicat armatei sovietice.

În timpul crizei gazului din ianuarie, dintre Moscova şi Kiev, Bulgaria s-a dovedit a fi singura ţară europeană fără nicio alternativă la livrările de gaz rusesc via Ucraina.

"Războaiele din fosta Iugoslavie, vecină în anii '90, care au speriat investitorii din regiune, şi dificultăţile economice ale tranziţiei postcomuniste nu au permis ţării să investească în diversificarea surselor sale de energie", a spus Krasen Stancev, preşedintele Institutului bulgar pentru economie de piaţă.

Sofia susţine, însă, şi proiectul european de gazoduct Nabucco, ce vizează să ocolească Rusia, şi intenţionează să îşi interconecteze reţeaua de transport al gazelor cu cele din România şi Grecia.

Stancev a explicat relaţiile strânse întreţinute de Sofia şi Moscova după anii '60 prin "îndatorarea masivă" a Bulgariei, dezvăluită recent prin publicarea unor documentele secrete.

Bulgaria a cerut în 1963 şi 1973 să devină republică sovietică, ceea ce Moscova a refuzat. Aceste două cereri coincid cu perioade în care Sofia nu a putut să îşi plătească datoria externă.

"Bulgaria nu a devenit dependentă din punct de vedere economic pentru că a fost cel mai fidel aliat al Moscovei. Datoriile, din care nu a putut să iasă până la prăbuşirea regimului, i-au dictat politica de fidelitate", a subliniat expertul.