Boc: "Reforma educaţiei va schimba din temelii sistemul de învăţământ"
0Propunerile din proiectul de lege privind reforma educaţiei spun că un profesor poate avea cel mult două mandate de rector sau decan, vârsta legală de pensionare din învăţământul superior va fi de 65 de ani, iar toţi studenţii instituţiilor acreditate vor figura într-o bază naţională de date, pentru prevenirea falsificării diplomelor.
Citiţi şi:
UPDATE Guvernul îşi asumă răspunderea pe trei proiecte de legi
Codul Educaţiei, la Guvern
Pentru aceste propuneri, Executivul îşi va asuma răspunderea. Premierul Emil Boc a precizat, la finalul şedinţei Executivului în care a fost discutat proiectul, că acesta are ca punct de plecare Pactul naţional pentru educaţie şi Strategia elaborată de comisia prezidenţială condusă de Mircea Miclea.
Proiectul de lege prevede că un profesor va putea avea maximum două mandate de rector sau decan, iar vârsta legală de pensionare din învăţământul superior va fi de 65 de ani, dar profesorii universitari şi conducătorii de doctorate pot continua activitatea până la 70 de ani, cu aprobarea anuală a senatului universităţii, în funcţie de performanţe şi de resursele financiare pe care le are instituţia.
În cazul în care universităţile abuzează de autonomia universitară, sancţiunile pot merge de la suspendarea rectorului până la desfiinţarea instituţiei de învăţământ. Concursurile obţinute prin plagiat sau în urma unei incompatibilităţi vor fi anulate. "Oricine realizează un plagiat îşi pierde titlul universitar", a spus Boc.
"Cu alte cuvinte nu va mai exista o condiţie de vechime pentru a ajunge lector, conferenţiar sau profesor universitar", a declarat premierul.
Înfiinţarea registrului matricial unic - o bază de date electronică cu toţi studenţii instituţiilor acreditate -, finanţarea multianuală pe cicluri de studii şi înfiinţarea unui sistem de împrumuturi pentru studenţi sunt alte prevederi din proiectul de lege.
Învăţământul obligatoriu va fi de zece clase, la care se adaugă obligativitatea înscrierii în grupa pregătitoare.
Curriculum-ul va avea la bază cele opt "competenţe cheie" agreate în UE care, potrivit premierului, "vor schimba din temelii" modul în care elevii dobândesc cunoştinţele, pentru că manualele nu se vor mai baza pe cantitate, ci pe calitatea informaţiei.
"Să înveţe cum să înveţe, să li se dezvolte spiriul creativ, să nu mai fie doar o masă amorfă care să recepteze informaţii cantitative, ci să îi pregătească cu abilităţi de comunicare, digitale, specifice secolului în care trăim, cu abilităţi de iniţiativă şi antreprenoriat", a spus Boc.
Directorilor de şcoli le va fi interzisă înscrierea în partide politice.
În învăţământul preuniversitar, 20% din curriculum va fi stabilit de şcoală, de consiliul de administraţie şi de consiliul local, 60% din curriculum va fi la fel la nivel naţional, iar 20% va fi opţional. Programul "Şcoală după şcoală" va fi reglementat printr-un act normativ.
Finanţarea urmează elevul
Principiul va fi aplicat şi pentru învăţământul privat, nu doar pentru cel de stat. Schema de finanţare a învăţământului preuniversitar va fi de trei tipuri:
- cea de bază, în funcţie de costul standard per elev,
- finanţarea pentru investiţii,
- cea pentru premierea şcolilor performante.
Elevii vor fi evaluaţi prin teste internaţionale, iar pentru fiecare elev va fi elaborat un plan individualizat de învăţare după fiecare ciclu curricular. Boc a explicat că părinţii vor primi rapoarte privind evoluţia educaţională a copilului, începând cu grădiniţa.
"Acest portofoliu educaţional va urma copilul pe toată perioada de învăţare şi vom putea să-l îndrumăm spre cea mai bună profesie pe care o poate avea şi să îi corectăm din timp eventualele lacune", a declarat el.
Legea prevede alocarea a 7% din PIB pentru educaţie, din care 6% pentru sistemul de învăţământ şi 1% pentru cercetare.
Va fi constituită şi o bibliotecă şcolară virtuală la care vor avea acces toţi elevii, iar un post public de televiziune şi altul de radio vor fi utilitzate pentru educaţia permanentă.