Blog „The New York Times“, despre mania anticorupţiei în România

Cotidianul „The New York Times” a publicat miercuri un articol de opinie, semnat de Patrick Basham, în care este analizată situaţia politică şi socială din România, autorul susţinând că domeniul judiciar din ţara noastră, prin activitatea intensă din ultima vreme, cel mai probabil va da naştere unui abuz de putere din partea instituţiilor anticorupţie.

Articolul numit „Mania României în ceea ce priveşte anticorupţia” începe printr-o scurtă descriere a Bucureştiului, oraş care „aminteşte de Revoluţia Franceză pentru că e tulburat de o domnie legală a Terorii”.  

Noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, e prezentat drept câştigătorul unor alegeri în care s-a folosit de o platformă populistă împotriva corupţiei. Despre Iohannis, în articol este precizat că e un continuator al luptei anticorupţie începută din timpul lui Traian Băsescu, un preşedinte provenit dintr-un „partid mai conservator”. Totuşi, Basham susţine că lupta anticorupţie a lui Băsescu a fost lipsită de rezultate şi a fost doar instrument politic folosit pentru „a-i calma pe criticii americani şi europeni ai modului în care era condusă România”. 

„Odată cu victoria lui Klaus Iohannis, efortul anticorupţie a intrat în vrie. Dacă autoritatea executivă rămâne la prim-ministru, Victor Ponta, liderul PSD, preşedinţia poate fi o platformă puternică de luptă anticorupţie”, precizează Basham. 

Autorul articolului scrie despre peste 1.000 de condamnări ale politicienilor şi oamenilor de afaceri în timpul mandatului lui Băsescu, iar activitatea instituţiilor anticoprupţie continuă, însă uneori pare a fi „un populism brut”

„Canalele de televiziune relatează fără încetare despre orice mişcare greşită. Cu instanţele care pronunţă condamnări în cazul a peste 90 la sută din cazuri, zeci de politicieni din toate partidele au intrat în dizgraţie”, mai spune Basham.

Autorul articolului precizează că a stat de vorbă cu mai mulţi oameni de afaceri din România care s-au declarat îngrijoraţi de parteneriatele public-privat, oricând putând fi pasibili de acuzaţii de corupţie. În plus, nimeni nu scapă de urmărirea procurorului, chiar şi procurorii fiind aduşi în faţa legii, cum e cazul Alinei Bica.

Una dintre tezele lui Basham e că o parte dintre arestaţi ar fi avut legătură cu cercurile de interese ruse, ceea ce a dus la anchetarea acestora. De asemenea, excesul arătat de unele instituţii în lupta anticorupţie e considerat drept un posibil element care să ducă la un sentiment antiamerican, datorită sprijinirii venite din partea Departamentului de Stat al SUA.

„Campania anticorupţie a României s-a metastazat imediat într-o cruciadă meschină. Apetitul insaţiabil al publicului pentru justiţie nu face decât să exacerbeze ameninţarea la adresa viitorului democratic al ţării”, e una dintre concluziile dure ale lui Basham. 

Patrick Basham este directorul Democracy Institute, o organizaţie de cercetare în domeniul politicilor publice cu sedii la Washingon şi Londra. Institutul a fost fondat în 2006, iar Patrick Basham este şi colaborator al Institutului Cato şi director fondator al Centrului pentru Afaceri Sociale de la Institutul Fraser din Canada.