Black Cube, firma angajată să o spioneze pe Codruţa Kovesi: „Am avut autorizaţie de la cel mai înalt nivel posibil. S-a acţionat în concordanţă cu legea“

Cei doi israelieni suspectaţi că ar fi spionat-o pe Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), au reuşit să-i înduplece pe magistraţii români, care le-au redus perioada arestului preventiv la 20 de zile în loc de 30. Firma Black Cube a salutat decizia judecătorilor şi a arătat, într-o declaraţie oficială, că suspecţii aveau permisiune de la „cel mai înalt nivel posibil” pentru acţiunile lor.

Reacţia oficială a companiei a apărut la scurt timp după ce magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis să scurteze perioada arestului preventiv pentru cei doi israelieni de la 30 de zile la doar 20 de zile. După ce au aflat care a fost decizia judecătorilor români, reprezentanţii Black Cube, firma la care erau angajaţi cei doi spioni, au arătat că „activitatea angajaţilor a fost în deplină concordanţă cu legislaţia română”, notează „The Times of Israel”.

„Nu există niciun dubiu că Black Cube a acţionat în România în concordanţă cu legea şi că a avut permisiunea celor mai înalte foruri posibile. Vom lua toate măsurile necesare pentru a-i aduce acasă pe Ron şi David”, se arată în declaraţia oficială făcută de companie, care face referire la cei doi angajaţi, respectiv Ron Weiner şi David Gelcowicz.

5.000 de euro pentru misiunea din România

Surse judiciare au declarat că Weiner Ron a primit 5.000 de euro pentru misiunea din România, arată news.ro. Cei doi israelieni ar fi primit o listă cu opt persoane pe care trebuiau să le urmărească, printre acestea fiind şi Laura Codruţa Kovesi şi apropiaţi ai acesteia.

Mai mult, cei doi ar fi mărturisit în faţa procurorilor de unde sunt, cine i-a trimis, însă au spus că nu ştiu cine i-a angajat deoarece contractul lor s-a desfăşurat prin firma Black Cube, au arătat sursele citate.

Israelienii, arestaţi pe 3 aprilie

Weiner Ron şi Geclowicz David au fost reţinuţi pe data de 3 aprilie de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), ei fiind arestaţi în aceeaşi zi pentru 30 de zile, în urma unei decizii a Tribunalului Bucureşti.

Pe 6 aprilie, DIICOT a emis un comunicat de presă în care precizează de ce i-au reţinut Ron Weiner şi pe David Geclowicz în acest caz. 

Astfel, Weiner este suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, alterarea integrităţii datelor informatice, în formă continuată, operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice.

Pe Geclowicz, procurorii îl suspectează de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la acces ilegal la un sistem informatic, complicitate la transfer neautorizat de date informatice, complicitate la alterarea integrităţii datelor informatice  şi complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice.

Cum au acţionat suspecţii

Anchetatorii precizează că, în cadrul grupării, cei doi suspecţi ar fi avut roluri şi sarcini precis trasate de către cei doi lideri. Mai exact, Weiner ar fi fost responsabil de partea tehnico-informatică a activităţii, deţinând cunoştinţele informatice necesare, ocupându-se de atacurile de phishing şi de compromiterea efectivă a conturilor de e-mail.

Pe de altă parte, Geclowicz s-ar fi ocupat de contactarea telefonică a persoanelor din familia şi anturajul persoanei publice vizate şi de obţinerea datelor de contact necesare, mai precis adresele exacte de e-mail, care în continuare formau ţinta atacurilor informatice.

„În continuarea demersului infracţional, inculpatul Weiner Ron, introducând fără drept credenţialele titularilor legitimi, a accesat în mod repetat şi fără drept, (fără autorizarea/consimţământul deţinătorilor şi utilizatorilor legitimi), respectiv prin încălcarea măsurilor de securitate (id-uri şi parolele de autentificare) căsuţele de e-mail (spaţiul alocat de furnizorul de servicii conturilor clienţilor), sisteme informatice aparţinând unui număr de trei  persoane vătămate”, se mai arată în documentul citat.

Ulterior, după ce suspectul a accesat respectivele conturi şi ar fi preluat controlul asupra acestora, ar fi copiat informaţiile şi corespondenţa privată pe care ar fi transferat-o în propriul sistem informatic, „producându-se în acest fel modificări inerente în conţinutul conturilor atacate”.

Kovesi: „Au fost date telefoane, insistent, către membrii familiei mele”

Pe 10 aprilie, Kovesi a declarat că mai mulţi membri ai familiei sale, dar şi prieteni apropiaţi, au fost sunaţi insistent, timp de o zi şi jumătate, de persoane care au încercat să afle date personale ale procurorului-şef.

„Au fost date telefoane, insistent, către membrii familiei mele şi către prieteni apropiaţi, timp de o zi si jumătate. Cei care au sunat au încercat să afle date personale, cum ar fi adresa de e-mail”,  dezvăluie Laura Codruţa Kovesi în emisiunea „După 20 de ani”, care va fi difuzată duminică de Pro TV.

Şefa DNA a mai precizat că aceasta nu este prima dată când se fac presiuni asupra procurorilor anticorupţie de oameni „deranjaţi de anchetele DNA”.

Kovesi a precizat că „au fost telefoane insistente, repetate, dar nereuşite, pentru că nimeni nu a intrat în dialog cu aceste persoane”. Întrebată în ce limbă vorbeau cei care dăceau telefoane, procurorul-şef al DNA a declarat că nu poate spune acest amănunt. Ea a adăugat că nu i-a fost atacat contul de e-mail.

Întrebată dacă bănuieşte ce anume au găsit cei care au încercat să-i spargă contul de mail, aceasta a răspuns că nu ştie.

„Nu stiu ce au găsit. Nici nu mă interesează ce au găsit. Probabil că sunt persoane deranjate de anchetele noastre, deranjate că DNA îşi face treaba. Nu pot să comentez despre cine a încercat să mă intimideze”, a spus Kovesi.