Articolul privind reducerea pedepselor pentru deţinuţii care publică lucrări ştiinţifice, suspendat până la 1 septembrie

Guvernul a decis miercuri să suspende până la 1 septembrie aplicarea prevederii referitoare la reducerea pedepselor pentru deţinuţii care publică lucrări ştiinţifice. Asta, în condiţiile în care ministrul Justiţiei ceruse abrogarea articolului din Codul Penal care le dă posibilitatea deţinuţilor să-şi micşoreze pedepsele cu 30 de zile pentru fiecare lucrare ştiinţifică scrisă în închisoare.

UPDATE Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat miercuri, după şedinţa Executivului, că până la 1 septembrie, perioadă în care acest articol al legii este suspendat, nu mai poate fi aplicat.

El a menţionat că s-a decis suspendarea suspendarea prevederilor şi nu eliminarea lor, aşa cum era în proiectul de ordonanţă de urgenţă al Ministerului Justiţiei, pentru că s-a ţinut cont şi de obiecţiile CSM. 

„Guvernul consideră că în acest moment s-a făcut un abuz de drept prin aplicarea excesivă a acestei prevederi", a spus Suciu.

Acesta a explicat că a fost stabilit termenul de 1 septembrie pentru a nu exista riscul că noua propunere să fie finalizată în perioada vacanţei parlamentare.

„S-a luat în discuţie termenul de jumătate de an, însă riscam să cădem în vacanţa parlamentară, aşa că am stabilit ca termen 1 septembrie ca să poată fi începută activitatea parlamentară”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

De altfel, Suciu a precizat că în perioada următoare, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Educaţiei vor încerca să identifice mecanismul prin care să se poată stabili dacă o lucrare este sau nu ştiinţifică.

UPDATE Guvernul a decis miercuri să suspende, până pe 1 septembrie, prevederile privind posibilitatea deţinuţilor de a-şi micşora pedepsele cu 30 de zile pentru fiecare lucrare ştiinţifică scrisă în închisoare, potrivit unor surse oficiale.

Pe ordinea de zi a Guvernului a fost şi proiectul de OUG privind abrogarea articolului din legea privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Această OUG a fost pusă în dezbatere publică vineri de către Ministerul Justiţiei. De altfel, Raluca Prună, ministrul Justiţiei, a anunţat în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că susţine varianta abrogării, deşi aceasta este controversată.

„Eu am să merg în continuare pe abrogare. (…) Voi merge mai departe cu ordonanţa de urgenţă şi o să o pun pe site, nu am obligaţia să fac o consultare, dar, pentru că subiectul e de interes, o să o pun în consultare vineri şi va fi tot weekend-ul acolo. (…) Voi argumenta pe discriminare. E discriminatoriu să răsplăteşti munca intelectuală mai mult decât munca fizică, şi pe elemente de drept comparat. Nu există stat membru în care să avem asemenea dispoziţie", a declarat săptămâna trecută ministrul Justiţiei.

Prună a mai precizat că „cifrele singure justifică urgenţa”, numărul lucrărilor în pregătire crescând „exponenţial”.

„În 31 decembrie erau 45 de lucrări în pregătire potrivit datelor datelor care mie mi se dau de ANP, pe 6 ianuarie erau peste 100 de lucrări şi acum nici nu se mai ştie cifra”, a spus Prună.

Cu toate acestea, membri ai CSM au fost de părere însă că abrogarea prevederilor legale în vigoare ar putea face „mai mult rău”.

„S-a ajuns la concluzia că în ceea ce priveşte condiţiile pentru acordarea unor beneficii celor care scriu lucrări ştiinţifice trebuie să fie determinate de calitatea acelui înscris, a acelei lucrări. S-a considerat că definirea caracterului ştiinţific al lucrării trebuie foarte bine stabilită. Abrogarea unei astfel de dispoziţii poate crea mai mult rău şi de aceea am considerat că nu abrogarea este poate soluţia cea mai bună, ci înăsprirea sau stabilirea mai corectă a condiţiilor în care un deţinut poate beneficia”, a afirmat judecătorul CSM Adrian Bordea.

Magistratul a argumentat că abrogarea articolului poate duce la discriminarea între munca fizică şi cea intelectuală, prima rămânând recompensată în legea privind execuţia pedepselor.

„Faptul că nu s-a respectat spiritul legii este un adevăr de necontestat. Ceea ce a notat comisia a fost că poate nu ar fi cazul să se abroge. Asta sigur că este doar o simplă părere. Ministerul face politica publică”, a spus şi preşedintele CSM, judecătorul Mircea Aron.

Peste 330 de lucrări ştiinţifice au fost scrise în 2015 în penitenciare

La începutul anului, ministrul Raluca Prună declara că va dispune măsuri deloc blânde dacă va constata, în urma unei analize asupra lucrărilor publicate de deţinuţi, că legea a fost încălcată sau aplicată defectuos în această privinţă.

Ea a precizat că, din 2007 şi până în 2010, la nivelul sistemului penitenciar din România a fost o lucrare scrisă pe an, în 2011 au fost trei lucrări, în 2012 - şase, 2013 - 11, 2014 - 69, iar în 2015 se atinge un vârf, cu 331 de lucrări ştiinţifice.

Potrivit articolului 96 alineatul 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, „pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmeaza: (...) f) în cazul elaborarii de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate".

Literatura de puşcărie şi adepţii săi

Curentul literar din puşcărie a luat avânt în ultimii doi ani, după ce nenumărate VIP-uri au ajuns în spatele gratiilor, condamnate mai ales în dosare de corupţie. Noii veniţi au văzut imediat potenţialul lucrărilor ştiinţifice scrise în închisoare.

Deşi nu mai scriseseră în viaţa lor o carte, ba chiar arătându-şi ori de câte ori au avut ocazia dispreţul faţă de munca intelectuală, zeci de vedete ajunse vremelnic în puşcărie au fost lovite de febra scrisului. Literatura de puşcărie are numai adepţi unul şi unul: Gigi Becali, Ioan Niculae, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu, George Copos, Dinel Staicu, fraţii Ioan şi Victor Becali, Mihai Stoica etc.

Cei mai mulţi dintre „savanţii puşcăriilor“ cu pretenţii de erudiţi, au ajuns la performanţe imposibil de atins de adevăratul mediu academic: zeci de cărţi scrise şi publicate în doar câteva zile.

Caracterul ştiinţific al lucrărilor a fost girat de profesori şi conferenţiari universitari. Pe listă se regăsesc nume la fel de grele ca cele ale deţinuţilor-scriitori: ÎPS Teodosie, mitropolitul Ardealului Laurenţiu Streza, fostul procuror militar Dan Voinea, fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu, sociologul Dan Dungaciu sau politologul Dan Pavel.