Articolele care dau puteri sporite Secţiei speciale, declarate neconstituţionale. Ce argumente au magistraţii CCR împotriva SIIJ

Curtea Constituţională a decis, marţi, că anumite prevederi din Legea de organizare judiciară referitoare la Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) sunt neconstituţionale. Mai exact, au „picat” la analiza de constituţionalitate articolele care fac se referă la atribuţiile procurorului ierarhic superior, precum şi cele care dau SIIJ un statut special.

„Dispoziţiile legale criticate atribuie SIIJ  un statut special, preeminent faţă de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Secţia Judiciară) şi, totodată, o poziţie supraordonată în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituţie, care consacră principiul controlului ierarhic în cadrul acestei autorităţi publice”, explică judecătorii CCR.

Ce noţiuni au analizat judecătorii CCR

Conform CCR, este neconstituţional alineatul conform căruia orice referire la „procuror ierarhic superior” din Codul de procedură penală sau din alte legi vizează procurorul-şef al Secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.

De asemenea, este neconstituţională şi prevederea care permite SIIJ exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa sa, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia.

Ce articole din lege sunt neconstituţionale

Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.88 indice 1 alin. (6) şi art.88 indice 8 alin. (1) lit. d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale”, anunţă CCR într-un comunicat.

Dispoziţiile art. 88 indice 1 alin.(6) şi art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în privinţa cărora a fost pronunţată soluţia de admitere, au următorul cuprins: 

• (6) Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la «procurorul ierarhic superior» în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”.
• (1) Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţunilor din justiţie sunt următoarele:
• d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

În ceea ce priveşte identificarea „procurorului ierarhic superior” ca fiind procurorul-şef al SIIJ, Curtea afirmă că „aplicarea acestei definiţii în toate cazurile şi cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implică urmărirea penală a infracţiunilor de competenţa Secţiei înlătură regimul juridic corespunzător statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul SIIJ , lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-şef adjunct al secţiei sau de procuror-şef al unei structuri din interiorul secţiei (birou/serviciu)”.

În ceea ce priveşte stabilirea calităţii de procuror ierarhic superior „inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, Curtea a constatat că noţiunea de „procuror ierarhic superior” vizează întotdeauna poziţia într-o ierarhie, determinată prin raportare la o anumită structură organizatorică şi nicidecum prin raportare la „soluţiile dispuse” în cauzele înregistrate pe rolul unui anumit parchet.

Principiul controlului ierarhic, încălcat

„Modul deficitar în care legiuitorul reglementează o situaţie tranzitorie încalcă principiul controlului ierarhic, întrucât stabileşte în competenţa procurorului-şef al SIIJ  controlul asupra activităţii unor procurori din afara acestei secţii cu privire la actele dispuse de aceştia în cauzele care ulterior au fost transferate în competenţa SIIJ”, argumentează Curtea.

Cu privire la dispoziţiile art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004, prin modul de reglementare a competenţei SIIJ referitoare la promovarea şi retragerea căilor de atac, rezultă că această secţie, evaluând legalitatea şi temeinicia hotărârii judecătoreşti pronunţate, exercită, implicit, un control asupra activităţii procurorului de şedinţă.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.