APADOR-CH susţine că Guvernul a tăiat din dreptul la viaţă privată şi la informare

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) protestează faţă de modul „neloial“ în care Guvernul a procedat la modificarea legislaţiei penale, afectând astfel grav drepturi prevăzute în Constituţie.

Potrivit APADOR-CH, Guvernul s-ar fi folosit de pretextul armonizării Codurilor cu ultimele decizii ale Curţii Constituţionale a României (CCR), dar şi cu unele directive europene, adoptând  în secret o ordonanţă prin care se aduc şi alte modificări periculoase celor două Coduri. Astfel, prin Ordonanţa de Urgenţă, au fost aduse peste 150 de modificări Codului penal şi Codul de procedură penală.
Reprezentanţii organizaţiei susţin că documentul a fost ţinut cu stricteţe „la secret” până în momentul adoptării.

Potrivit acestora, printre numeroasele modificări ale Codului de procedură penală au fost strecurate şi unele texte pentru care nu se poate justifica nici necesitatea corelării cu deciziile Curţii Constituţionale, nici necesitatea implementării urgente a unor directive. Mai mult, arată APADOR-CH, unele dintre modificări afectează drepturi fundamentale cum ar fi dreptul la viaţă privată şi dreptul la un proces echitabil.

La modifăcările Codurilor prin Ordonanţă de Urgenţă şi-au adus aportul experţii Ministerului Justiţiei.

Datele bancare, la discreţia procurorului

Spre exemplu, modificarea art. 153 din codul de procedură penală, constând în eliminarea filtrului judecătoresc, ce era prevăzut, şi în abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane, nu a fost cerută în nicio decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană ce trebuie implementată, arată organizaţia.

„Modificarea art. 153, care elimină filtrul judecătoresc atunci când se dispune o măsură care afectează grav un drept fundamental al omului, dreptul la viaţă privată, garantat în art. 26 din Constituţie şi în art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este în acelaşi timp şi o măsură vădit neconstituţională, întrucât art. 115 al. 6 din Constituţie interzice adoptarea de ordonanţe de urgenţă prin care sunt afectate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie“, precizează APADOR-CH.

O altă modificare suspectă, care nu a fost cerută nici prin vreo decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană, este abrogarea alineatului 1 al art. 228 din Codul de procedură penală, care prevedea că după luarea măsurii arestării preventive, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s-a dispus această măsură.
Reprezentanţii organizaţiei se întreabă retoric care a fost urgenţa abrogării acestui text de lege care reglementa dreptul la informare al persoanei arestate, componentă esenţială a dreptului la un proces echitabil?

APADOR-CH solicită Guvernului să remedieze aceste încălcări ale Constituţiei şi aminteşte faptul că legiferarea pe ascuns, netransparentă şi neloială nu este o cale democratică de urmat. Asociaţia îşi anunţă intenţia de a folosi procedurile legale pentru eliminarea acestor excese.

NUP-ul, verificat de judecători

În schimb, sunt introduse filtre suplimetare în anumite activităţi ale procurorului. Astfel, Parchetul nu mai poată să de NUP într-un dosar (neînceperea urmăririi penale) fără ca soluşia să fie verificată de un judecător de cameră.

„Judecătorul de camera preliminară verifică legalitatea şi temeinicia soluţiei de
renunţare la urmărirea penală pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire
penală şi a înscrisurilor noi prezentate şi, prin încheiere, admite sau respinge cererea de
confirmare formulată de procuror. În cazul în care respinge cererea de confirmare,
judecătorul de cameră preliminară: a) desfiinţează soluţia de renunţare la urmărire penală şi trimite cauza la procuror pentru a începe sau a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală; b) desfiinţează soluţia de renunţare la urmărirea penală şi dispune clasarea“, potrivit modificării aduse Art. 318 CPP referitor la renunţarea la urmărire penală.