APADOR-CH: România a derogat parţial de la CEDO. Ce înseamnă asta pentru noi?

APADOR-CH, una din cele mai importante organizaţii non-guvernamentale pentru drepturile omului, susţine într-o analiză că faptul că România a informat Consiliul Europei, miercuri, că ţara noastră va deroga de la prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru cel puţin 30 de zile, cât durează starea de urgenţă era obligatoriu, şi că fără această informare, art. 15 din Convenţie nu ar fi aplicabil.

 Preşedintele României a instituit starea de urgenţă pe întreg teritoriul ţării, pe o durată de 30 de zile, din cauza pandemiei de coronavirus. „Printre măsurile anunţate, decretul prevede şi limitarea exercitării unor drepturilor şi libertăţi. Unele dintre aceste drepturi sunt prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Prin  urmare, limitându-le prin decret, automat statul a derogat de la Convenţie. Adică n-o mai respectă, temporar, deşi a semnat-o. Singura modalitate de a face asta este prin aplicarea articolului 15 din Convenţie”, se arată într-o analiză a APADOR-CH.

Articolul 15 din CEDO spune că unica derogare de la obligaţia de a respecta Convenţia este „în caz de război sau de alt pericol public ce ameninţă viaţa naţiunii“. Este obligatoriu ca această derogare să întrunească două condiţiiꓽ situaţia să impună derogarea şi măsura să nu fie în contradicţie cu alte obligaţii ce decurg din dreptul internaţional.

Alin. 2 al articolului 15 impune şi limitele acestei derogări, adică poţi să nu mai garantezi toate drepturile din Convenţie, dar nu ai voie să te atingi de următoarele: dreptul la viaţă, interzicerea torturii, interzicerea sclaviei şi condamnarea fără temei legal.

Luni, în momentul publicării decretului, s-a activat automat derogarea de la Convenţie. Activarea articolului 15 din Convenţie este, aşadar, un efect automat al decretului de instituire a stării de urgenţă.

Miercuri 18 martie 2020, Reprezentanta permanentă a României la Consiliul Europei a transmis o notă către Consiliu, informând despre instituirea stării de urgenţă pe o perioadă de 30 de zile şi despre faptul că se impune astfel aplicarea art. 15, respectiv derogarea de la Convenţie. Procedura este strict informativă, scopul ei fiind ca derogarea temporară să fie publică, adică s-o afle şi celelalte state-părţi din Consiliul Europei. Dacă România nu ar fi informat Consiliul, oricine s-ar fi adresat CEDO, pentru că i s-a încălcat un drept din Convenţie (prevăzut în decret) pe perioada situaţiei de urgenţă, ar fi avut câştig de cauză. Curtea ar fi putut spune că nu a fost anunţată că România a derogat de la Convenţie, deci nu îi este aplicabil art.15 şi prin urmare a încălcat dreptul prevăzut de Convenţie. Iar asta s-ar fi întâmplat chiar şi în condiţiile existenţei decretului.

Joi, 19 martie 2020, Parlamentul României a încuviinţat decretul preşedintelui, fără să-l modifice în vreun fel. Tot joi a aflat şi publicul român despre derogarea de la CEDO invocată de România, dintr-o ştire a Agenţiei France Presse.

Ce înseamnă asta pentru noi?

Redăm mai jos întrebările şi răspunsurile oferite de experţii APADOR-CH: 

Era obligatoriu ca România să notifice Consiliu Europei? Da. Fără această informare, art. 15 din Convenţie nu ar fi aplicabil.[1]

Au mai făcut şi alte ţări asta? Da. Găsiţi aici o listă completă cu ţările care au apelat la articolul 15 şi de ce. În contextul de azi al pandemiei de coronavirus, printre statele care au  făcut derogări de la prevederile Convenţiei se numără şi Moldova, Armenia şi Letonia.

Era normal ca Preşedintele, Primul-ministru sau Ministerul de Externe să-şi informeze şi cetăţenii? Da, dacă tot ne cer să ne informăm numai din surse oficiale şi să nu credem conspiraţiile. Dacă Preşedintele ar fi comunicat încă de luni, odată cu decretul, şi le-ar fi explicat cetăţenilor ce măsuri presupune acesta, s-ar fi evitat situaţia în care românii au aflat după aproape o săptămână, de la o agenţie străină şi au presupus, firesc, că e ceva rău care li se ascunde.

De ce alte state, care au instituit măsuri mai drastice decât noi, nu au notificat Consiliul Europei? Asta este într-adevăr o întrebare la care autorităţile noastre ar trebui să răspundă. Înseamnă că celelalte state nu au prevăzut, prin starea de urgenţă instituită, limitarea unor drepturi din Conventie. De ce în alte state s-a putut institui starea de urgenţă fără restricţionarea unor drepturi atat de importante şi la noi nu?

Ce se întâmplă mai departe? CEDO va analiza în ce măsură notificarea îndeplineşte condiţiile formale prevăzute de art. 15 alin. 3. Potrivit acestuia, Statul are obligaţia să informeze pe deplin Consiliu cu privire la măsurile luate şi motivele pentru care s-au dispus aceste măsuri. De asemenea, acelaşi articol prevede şi revizuirea permanentă a necesităţii măsurilor urgente. Adică după expirarea celor 30 de zile, statul va trebui să informeze CEDO dacă mai menţine starea de urgenţă şi limitarea drepturilor şi de ce.

Poate statul să limiteze şi alte drepturi decât cele din decret? Nota de informare a României cu privire la derogarea de la drepturile prevăzute de Convenţie este destul de vagă (adică au transmis textul decretului fără explicaţii). Se poate presupune că statul nu intenţionează să instituie măsuri de limitare a exercitării drepturilor şi libertăţilor, altele decât cele prevăzute în decretul privind starea de urgenţă. Însă vedem că deşi libertatea de exprimare nu figurează printre drepturile limitate în decret, ea este încălcată pe alocuri, prin refuzul unor autorităţi de a furniza informaţii publice la solicitarea jurnaliştilor sau prin graba de a închide anumite site-uri pe motiv că distribuie ştiri false. Faptul că în decret nu se menţionează direct restricţionarea libertăţii de exprimare, ci doar indirect, prin indicarea unor restrângeri în Anexa 1 la decret, ar putea genera litigii la CEDO, pentru încălcarea libertăţii de exprimare.

Totuşi, chiar dacă nu este expres menţionat în decret, prin măsurile adoptate statul poate limita şi alte drepturi, în condiţiile prevăzute de CEDO (pentru libertatea de exprimare de exemplu, în condiţiile articolului 53 al Constituţiei, care încă e în vigoare, şi ale articolului 10 paragraf 2 din Convenţie).

Putem să mai dăm statul în judecată la CEDO? Da, dreptul de a ne plânge justiţiei naţionale, dar şi Curţii Europene a Drepturilor Omului rămâne intact, mai ales în privinţa încălcării acelor drepturi nemenţionate în decretul privind starea de urgenţă.

Ce se întâmplă cu dosarele existente la CEDO împotriva României? Acele dosare vor fi judecate în continuare, ca şi până acum. Derogarea de la Convenţie este temporară şi nu înseamnă că România nu mai răspunde în faţa CEDO dacă încalcă drepturile cetăţenilor ei.

APADOR-CH solicită Guvernului să comunice proactiv în tot ceea ce are legătură cu limitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, chiar dacă e vorba de îndeplinirea unei formalităţi: înştiinţarea Consiliului Europei despre măsurile adoptate ca urmare a stării de urgenţă.