AMASP, asociaţia procurorilor din care face parte şi noul procuror general: Ministrul nu a convins că a ales cei mai buni candidaţi în toate cazurile
0Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, din care face parte şi Gabriela Scutea, numită la şefia Parchetului General, a transmis că, prin numirile făcute joi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, nu a respectat principiile discutate la întâlnirea cu reprezentanţii asociaţiei din toamna anului trecut.
AMASP susţine că mecanismele de evenimentele din ultimele luni au demonstrat că ”mecanismele de decizie discreţionară” nu pot constitui o garanţie suficientă în ceea ce priveşte numirile în funcţii de conducere „pe criterii exclusive de profesionalism şi meritocraţie”.
Asociaţia procurorilor susţine că procedura generată de Ministerul Justiţiei nu a convins magistraţii că, în toate cazurile, Predoiu a ales cei mai buni candidaţi, şi că această procedură trebuie schimbată, prin ”indicarea concretă a profilului candidatului, a condiţiilor de participare şi prin punctarea fiecărui criteriu în mod transparent”, se arată în comunicat.
Comunicatul integral al AMASP:
Având în vedere procedura privind numirea în funcţiile de Procuror General al României, Procuror Şef DNA, respectiv Procuror Şef DIICOT, precum şi dezbaterea publică generată de diferitele etape ale acestei selecţii, AMASP, asociaţie profesională a procurorilor, consideră că evenimentele din ultimele luni au demonstrat că mecanismele de decizie discreţionară, în fiecare etapă a procedurii, nu pot constitui o garanţie suficientă în ceea ce priveşte numirile în funcţii de conducere pe criterii exclusive de profesionalism şi meritocraţie.
În raportul MCV aferent anului 2017, în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar, recomandarea 1 a vizat punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia.
Rapoartele MCV din noiembrie 2018 şi cel din 2019 au menţinut recomandările privind suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt, relansarea unui proces de numire a unui procuror-şef al DNA cu experienţă dovedită în urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie şi cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în materie de corupţie şi respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017.
După finalizarea procedurii începută de ministrul justiţiei în luna decembrie 2019, se pot constata următoarele:
1. Ministrul justiţiei a solicitat şi obţinut de la Secţia pentru procurori a CSM desemnarea unui magistrat, pe lângă cel desemnat de Consiliul Ştiinţific al INM, ambii făcând parte din comisia de interviu care a analizat prestaţiile candidaţilor la cele mai înalte funcţii din Ministerul Public, conferind astfel un plus de legitimitate procedurii, altfel una eminamente politică. Deşi au existat semnale publice ca membrii comisiei nu au recomandat ministrului unii dintre candidaţii propuşi ulterior, domnul Cătălin Predoiu a nuanţat prezenţa magistraţilor în comisii, despre care a afirmat că s-au aflat acolo doar pentru a pune întrebări. Deşi AMASP a adresat întrebări pe această temă, răspunsul primit la data de 20.02.2020 este unul pur formal, care reia şi explicaţiile publice ale ministrului justiţiei. Pe de altă parte, ministerul nu a făcut public nici profilul candidatului, nici suma de condiţii care se doreau a fi îndeplinite pentru a satisface condiţiile de accedere la aceste funcţii, nici proiectele de management ale tuturor candidaţilor. În aceste condiţii, deşi procesul de selecţie la nivelul Ministerului Justiţiei a presupus constituirea unei comisii formată din profesionişti din domeniul juridic, de management şi psihologie, o analiză a proiectelor şi punctarea criteriilor expuse public la demararea procedurii, demersul este unul golit de conţinut în cazul în care decizia finală nu ia în calcul notările comisiei sau criteriile stabilite, fiind în realitate discreţionară.
2. După susţinerea interviurilor în faţa Secţiei pentru procurori a CSM, doi dintre cei trei candidaţi propuşi de ministrul justiţiei nu au primit aviz favorabil, consultativ de altfel. În aceeaşi manieră utilizată de ministrul justiţiei, deşi nu era titularul desfăşurării procedurii de numire, ci era indicat de lege sa facă o analiză tehnică a pregătirii candidaţilor, nici Secţia pentru procurori nu a indicat foarte clar care ar trebui sa fie rigorile la care candidaţii ar trebui să facă faţă şi care erau criteriile utilizate pentru evaluarea candidaţilor, astfel încât să fie evitate discuţiile privind existenţa unor aprecieri pur subiective şi utilizarea unui standard dublu în evaluarea propunerilor.
3. În ciuda promisiunilor de respectare a recomandărilor mecanismului de cooperare si verificare, precum şi a celor formulate de comisia de la Veneţia si GRECO, ministrul justiţiei a insistat în susţinerea propunerilor şi le-a trimis Preşedintelui României, pentru emiterea decretelor de numire. În aceeaşi manieră, dar susţinând că ”a ţinut cont de avizele CSM”, aşa cum cereau recomandările MCV, preşedintele a emis decretele de numire la data de 20.02.2020, catalogând, însă, avizele CSM ca fiind ”superficiale”.
AMASP consideră că principiile discutate în întâlnirea cu ministrul justiţiei din toamna anului trecut nu au fost respectate, iar procedura generată de Ministerul Justiţiei nu a fost de natură, în unele cazuri, să convingă magistraţii că cei mai buni dintre candidaţi reprezintă de fapt şi propunerile ministrului pentru funcţiile vizate de procedură.
AMASP consideră că este necesară modificarea procedurii de numire în funcţiile de conducere din Ministerul Public prin indicarea concretă a profilului candidatului, a condiţiilor de participare şi prin punctarea fiecărui criteriu în mod transparent, fiind esenţial ca aceleaşi aspecte să fie avute în vedere atât în procesul de selecţie iniţial, cât şi în momentul avizării propunerilor.