Afganistan: Autorităţile învaţă electoratul analfabet cum să identifice candidaţii pe buletinul de vot

Alegerile prezidenţiale din 20 august sunt o provocare pentru autorităţile afgane, ţară cu două treimi din populaţie analfabetă, deci incapabilă să citească buletinele de vot, şi în care oamenii simpli sunt obişnuiţi ca şefii de trib să ia deciziile în locul lor, relatează AFP.

"Nu ştiu nimic, votez cum mi-a spus şeful de trib", spune Khak Mohammad, un păstor analfabet de 70 de ani. El este exemplul perfect al provocării cu care se confruntă autorităţile afgane şi "instructorii electorali" însărcinaţi să îi înveţe pe oameni cum să voteze la alegerile din 20 august, al doilea scrutin prezidenţial din istoria ţării.

La spitalul din Herat, oraş mare din vestul Afganistanului, o echipă de asemenea instructori ţine cursuri despre alegerile prezidenţiale şi provinciale de săptămâna viitoare, arătând şi explicând populaţiei ce trebuie să facă cu buletinele de vot.

"O să votez. Asta e ţara mea, trebuie să votez", spune păstorul. "În sat, bătrânii tribului ne spun cum să votăm. O să facem tot ce spun bătrânii", adaugă el.

Membrii Comisiei Electorale Independente afgane se deplasează din sat în sat, organizând picnicuri, spectacole muzicale, evenimente sportive şi concursuri de poezii, pentru a educa alegătorii. Dar a trece peste loialităţile etnice şi ierarhia tribală care ghidează deciziile individuale este o imensă provocare în această societate rurală.

În cei 70 de ani de viaţă ai săi, Khak Mohammad a trăit sub un regim de monarhie absolutistă, sub cel comunist susţinut de URSS şi cel fundamentalist al talibanilor, dar a trecut şi print-un război civil (1992-1996). El nu şi-a votat însă decât o dată şeful statului, la primele alegeri prezidenţiale din istoria ţării, în 2004.

Analfabetismul, dramatic de ridicat în această ţară, una dintre cele mai sărace din lume, complică şi mai mult lucrurile. Două treimi dintre afgani sunt incapabili să citească numele candidaţilor pe buletinele de vot, iar proporţia celor aflaţi în această situaţie depăşeşte 85% în rândul femeilor.

"Nu practicăm democraţia decât de şase sau şapte ani. Este ceva nou pentru afgani (...), iar răspândirea noii culturi este o treabă dificilă", explică Salahaelin Aryapur, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Herat.