VIDEO Ce ne-a rămas din şcoala comunistă? Despre pionierii vechi şi noi, cu Vintilă Mihăilescu şi Micaela Ghiţescu
0Cum se făcea carte în perioada comunistă? Care erau rigorile partidului în învăţământul românesc? Tema a fost dezbătută de Vintilă Mihăilescu, antropolog şi Micaela Ghiţescu, traducătoare în cea de-a treia emisiune din cadrul campaniei Adevărul - IICCMER „Dreptul la memorie. Muzeul comunismului din România“.
Mândria de a purta cravata roşie de pionier, muncile patriotice, „limbajul de lemn“, manualele şcolare cu chipul „celui mai iubit fiu al poporului“ sunt câteva embleme ale învăţământului românesc din perioada comunistă. Lipsa informaţiilor sau falsificarea acestora începând din cărţile de istorie au făcut ca mulţi tineri, crescuţi în Epoca de Aur, să fie uşor de manipulat, devenind victime ale propagandei comuniste. Într-o scurtă descriere de CV, tânărul „model“ român, crescut şi educat în România comunistă, era „omul nou“, individul care „trebuia să fie mândru că reprezintă o parte din forţa partidului“.
În ce fel politica educaţională impusă de partid a afectat generaţia crescută în Epoca de Aur? Cum aveau de suferit cei care se împotriveau unei astfel de educaţii? Ce mai înseamnă acum cravata de pionier? Care sunt, deopotrivă, aspectele pozitive şi negative ale învăţământului din acea perioadă? Şi cum surprindem felul în care se făcea carte în comunism într-un posibil Muzeu al Comunismului?
Vintilă MIhăilescu (antropolog), Micaela Ghiţescu (fost deţinut politic, traducător şi redactor-şef al revistei „Memoria“) şi Mihaela Gună (preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi) vorbesc, în cea de-a treia emisiunea din campania „Dreptul la memorie. Muzeul Comunismului din România“ despre educaţia din comunism şi reminiscenţele ei la Adevărul Live, de la ora 11.00.
„Dreptul la memorie. Muzeul Comunismului din România“ este o campanie realizată de Adevărul şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER)