Următorul avânt made in China: absolvenţii de facultate

China are zeci de milioane de tineri ale căror aspiraţii pot deveni o competiţie economică puternică pentru Occident, în deceniile care vor urma. Ţara investeşte anual 250 de miliarde de dolari în ceea ce economiştii numesc capital uman.

Aşa cum Statele Unite ale Americii au ajutat la construirea clasei de mijloc în anii 1940-1950 printr-o lege care a educat milioane de veterani din cel de-al Doilea Război Mondial, acum guvernul chinez foloseşte subvenţii uriaşe pentru a educa zeci de milioane de tineri care se mută din mediul rural în cel urban, scrie publicaţia „The New York Times“.

Scopul Chinei este să schimbe sistemul actual, în care o mică elită de oameni educaţi supraveghează armate de angajaţi semi-instruiţi şi muncitori din mediul rural. Statul chinez doreşte să se dezvolte prin încurajarea educării publicului larg.

Multe lucruri depind de capacitatea sistemului politic autoritar al Chinei de a crea un sistem educaţional care să încurajeze creativitatea şi inovaţia pe care economiile moderne o impun şi care pot produce locuri de muncă de calitate. Deşi economia a crescut, la o rată mai mică, ţara se confruntă cu o supraabundenţă de absolvenţi de facultate, cu aşteptări mari şi oportunităţi limitate.

China se confruntă cu dificultăţi în combaterea corupţiei, cu un sistem politic sclerotic, cu daune severe asupra mediului, cu monopoluri de stat ineficiente şi cu alte probleme. Dar, în cazul în care aceste probleme pot fi depăşite, o forţă de muncă mai bine educată ar putea ajuta China să devină un rival formidabil pentru Occident.

„Acest lucru va ajuta China să progreseze din punct de vedere economic, ştiinţific şi politic, dar ridicarea noii clase de mijloc va pune multă presiune asupra schimbării guvernului“, susţine Wang Huiyao, directorul general al grupului de cercetare Centrul pentru Globalizare.

Absolvenţi de colegiu de peste tot din lume concurează pentru locuri de muncă similare, iar avântul educaţiei superioare din China a început să pună presiune asupra oportunităţilor de angajare ale acestora, inclusiv în SUA.

Planul Chinei până în 2015 este de a se concentra pe şapte priorităţi naţionale de dezvoltare, multe dintre ele vizând noi industrii, care sunt la modă în rândul tinerilor absolvenţi de facultate din Occident. Acestea sunt: energia alternativă, eficienţa energetică, protecţia mediului, biotehnologia, tehnologiile avansate de informare, fabricarea de echipamente sofisticate şi aşa-numitele vehicule noi de energie, cum ar fi maşinile hibride şi electrice.

Scopul statului chinez este de a investi până la 1.600 de miliarde de dolari pentru a extinde aceste industrii, pentru a ajunge să reprezinte opt procente din producţia economică, până în 2015, faţă de cele trei procente înregistrate în 2010.

Numărul tot mai mare al absolvenţilor de universitate din China a atras marile companii de top. „Dacă până acum veneau în China pentru forţa de muncă, acum vin pentru creiere“, susţine Denis Simon, unul dintre cei mai buni consultanţi de management, specializat pe afacerile din China.

Multinaţionale precum I.B.M, General Electric, Intel şi General Motors au angajat fiecare sute de absolvenţi ai universităţilor chineze.

Cantitate versus calitate

În ultimul deceniu, China şi-a dublat numărul colegiilor şi al universităţilor, până la 2.409. În 1996, doar unul din şase chinezi cu vârsta de 17 ani termina liceul. Situaţia era similară cu ce se întâmpla în SUA în 1919. În prezent, trei din cinci tineri termină liceul, adică proporţia existentă în SUA în anii '50, potrivit „The New York Times“.

Până la sfârşitul deceniului, este de aşteptat ca din China să provină 195 de milioane de absolvenţi de liceu şi universităţi, faţă de cei 120 de milioane estimaţi în SUA.

Dar cantitatea nu înseamnă şi calitate. Unii specialişti susţin că acest val al educaţiei a depăşit rezerva de profesori şi instructori calificaţi.

„Mulţi dintre zecile de milioane de absolvenţi de liceu din China îşi pot găsi ceva de lucru într-o fabrică, dar nu sunt capabili să concureze cu marea economie americană, în special în domeniul serviciilor de îngrijire a sănătăţii, vânzări sau în domeniul bancar“, a precizat Giles Chance, consultat în China.

Una dintre cele mai mari întrebări legate de calitatea universităţilor chineze este legată de cine predă, dar şi de cum predă. Administratorii chinezi se luptă pentru a găsi profesori experimentaţi.

Metodele de predare din China tind, de asemenea, să fie depăşite de standardele occidentale şi par nepotrivite să producă antreprenorii sau managerii pe care cele mai multe multinaţionale şi-i doresc.

Câteva licee şi universităţi au început să introducă seminarii şi ateliere de lucru, însă modelul ideal al profesorilor rămâne să predea în săli mari, cu studenţi liniştiţi şi ascultători.

„Unii profesori mai tineri vor să comunice cu studenţii, dar cei mai în vârstă stau pur şi simplu în faţa lor şi vorbesc singuri“, susţine Long Luting, absolventă a Universităşii Tianjin, una dintre cele mai bune şcoli din China.