Universităţile, codaşe la calitate
0Facultăţile din România sunt mai degrabă interesate să scoată studenţi pe „bandă rulantă“. Societatea Academică Română arată că universităţile nu se axează pe performanţă, iar evaluarea lor nu se face pe rezultatele obţinute.
Instituţiile din învăţământul superior duc, în primul rând, lipsă de calitate, iar situaţia e determinată de creşterea numărului de studenţi în ultimii ani. Cel puţin aceasta este concluzia experţilor de la Societatea Academică Română (SAR), în studiul lansat recent, „Pentru o autonomie responsabilă".
„După mai bine de zece ani de autonomie universitară, inclusiv financiară, creşterea calităţii educaţiei se lasă încă aşteptată", au constatat membrii SAR. Din studiu reiese că sistemul de finanţare al universităţilor, „aparent obiectiv şi transparent", depinde, în mare parte, de modul în care se decide numărul de locuri subvenţionate alocate fiecărei universităţi. În consecinţă, explică experţii în educaţie, universităţile depun eforturi pentru a atrage studenţi, în ideea de a-şi ocupa toate locurile alocate de la buget.
„Aparent, calitatea a început să joace un rol important în atribuirea fondurilor, din moment ce 30% din finanţarea de bază se alocă pe baza indicatorilor de calitate. Modul în care se evaluează calitatea ne arată, însă, o înţelegere îngustă, birocratică, axată pe buget, resurse umane, şi nu pe rezultatele obţinute", susţine SAR în studiul amintit.
Scandaluri universitare
În ultimele decenii au avut loc schimbări fundamentale în învaţământul superior în România: pe de-o parte, a crescut numărul absolvenţilor de studii superioare, de licenţă, masterat, doctorat; pe de altă parte, de-a lungul timpului, au izbucnit multe scandaluri privind slaba performanţă a învăţământului în universităţi, corupţia, lipsa de transparenţă financiară, diplomele falsificate sau favorurile sexuale.
Experţii mai spun că, în ultimii zece ani, numărul studenţilor s-a triplat. Practic, România s-a apropiat mult de media europeană. Dar această creştere rapidă a dus la probleme: universităţile, din punct de vedere al resursei umane, în primul rând, nu au avut cum să ţină pasul cu o creşterea numărului de studenţi.
Studenţi mulţi, profesori puţini
„În intervalul a doar 10 ani, corpul profesoral nu avea de unde să recruteze şi să califice personal specializat pentru a răspunde nevoilor unei populaţii de studenţi aproape triple, menţinând în acelaşi timp standarde înalte de predare".
Aşa explică experţii SAR diluarea continuţului actului educaţional, scăderea calităţii şi „tendinţa în creştere de a traduce pregătirea pentru o diplomă într-o serie de etape pur formale, de bifare a unor rubrici (şi eventual plata unei taxe), evidentă mai ales în programele de învăţământ la distanţă".
„În loc de o competiţie pe calitate, ultima decadă a înregistrat mai curând o competiţie între universităţi pentru volum sau pentru cota de piaţă (mai mulţi studenţi, deci automat mai mulţi bani de la stat) realizată uneori chiar prin coborârea ştachetei de calitate", se arată în studiul realizat de SAR.
Facultăţile româneşti, depunctate şi în 2009
Coaliţia pentru Universităţi Curate (CUC) - proiect al Societăţii Academice Române, a publicat în 2009 topul celor mai integre universităţi din ţară. Analiza s-a axat pe patru capitole: transparenţă şi corectitudine administrativă, corectitudine academică, calitatea guvernanţei şi management financiar. După evaluarea a 42 de centre, s-a constatat că universităţile suferă, încă, de nepotism, de o toleranţă ridicată la plagiat şi corupţie. În consecinţă, niciuna nu a obţinut cinci stele, punctajul maxim.
Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş a îndeplinit cele mai multe din criteriile evaluării şi a primit patru stele. De altfel, universităţile din provincie au dominat topul alcătuit de CUC. Şapte dintre universităţile evaluate au obţinut punctaje foarte slabe, fiind catalogate cu 0 stele.
Dintre acestea, trei sunt din Capitală: Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila" şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.