Universitatea din Bucureşti a cumpărat cu o sumă uriaşă clădirea Facultăţii de Limbi Străine, de la congregaţia măicuţelor iezuite

Miercuri, 8 decembrie, printr-un contract încheiat între Universitatea din Bucureşti şi Congregatio Jesu (n.red. – Congregaţia Lui Iisus), Universitatea din Bucureşti a cumpărat cu 6,45 milioane de euro imobilul din strada Pitar Moş nr. 7-13, care găzduieşte Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine.

Clădirea din Pitar Moş are o istorie fascinantă de aproape 160 de ani, fiind timp de aproape o sută de ani cea mai bună şcoală catolică de fete din Bucureşti. Inaugurată la 10 octombrie 1858, Şcoala de fete Sfânta Maria a funcţionat sub patronajul Bisericii Catolice până în 1948, când a fost confiscată de regimul comunist şi transformată în Institutul Maxim Gorki. 

Ulterior, clădirea a devenit sediu al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine. Retrocedată proprietarilor ei istorici, Congregatia Jesu, imobilul urma să fie eliberat de Universitate în următorii 4 ani şi jumătate.

Într-un mesaj transmis de Congregatio Jesu România se arată că „şcoala de pe strada Pitar Moş a fost, începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea, un spaţiu sacru dedicat culturii, educaţiei şi formării tinerelor din Bucureşti”. 

„Pe porţile lui au fost primite, deopotrivă, fiicele regilor noştri, ale miniştrilor, ambasadorilor, negustorilor, dar şi cele ale unor simpli cetăţeni. Astfel, interculturalitatea şi interconfesionalitatea se îmbinau armonios cu educaţia civică, cu pregătirea pentru a deveni cetăţene angajate şi responsabile ale societăţii româneşti. Ne bucurăm că acest spaţiu a fost încredinţat unui colegiu profesoral cu viziuni şi perspective foarte largi, umaniste, cu o mare deschidere, precum şi cu dorinţă de a colabora cu noi, ţinând astfel atât porţile instituţiei, cât şi inimile lor deschise pentru Congregaţia noastră”, continuă mesajul.

„Prin această achiziţie, Universitatea din Bucureşti îşi rezolvă, pe de-o parte, o problemă funcţională majoră şi, pe de altă parte, o problemă istorică, juridică şi morală. Păstrând clădirea, asigurăm continuitatea în spaţiile de învăţământ pentru cea mai mare facultate de limbi străine din România şi cea mai mare din Universitatea din Bucureşti, cu 200 de cadre didactice şi aproape 4.000 de studenţi. Prin achiziţia legală a clădirii deja retrocedată de instanţă proprietarului istoric deposedat abuziv de regimul comunist, Universitatea din Bucureşti face o dreptate istorică acestei congregaţii care a avut şi are o contribuţie majoră la educaţia copiilor şi în special a fetelor din întreaga Europă”, a declarat pentru ”Adevărul” Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti. 

Clădirea a găzduit cea mai bună şcoală de fete din Bucureşti

Congregatio Jesu a fost fondată în România în 1852. Invitate în 1852 de Principele Barbu Ştirbei să înfiinţeze o şcoală de fete, măicuţele catolice de la mănăstirea principală Nymphenburg de lângă München au cumpărat terenul de la contele Carol Rosetti şi au înfiinţat, în 1858, Şcoala Sfânta Maria.

Devenită cea mai bună şcoală de fete din Bucureşti, Şcoala Sfânta Maria a pregătit, alături de Şcoala Azilului Elena Doamna pentru fete orfane, patronată de Ana şi Carol Davila, elita intelectuală feminină a Bucureştiului şi a României până în 1948.

Foarte apropiată de Şcoala Sfânta Maria, familia regală a României a căutat în numeroase rânduri sprijin între zidurile clădirii din Pitar Moş. Astfel, regii Carol I şi Ferdinand I, catolici prin naştere, s-au rugat deseori în capela şcolii. 

Totodată, în contextul complicat al celui de-al Doilea Război Mondial, şcoala le-a primit ca eleve pe fiicele principesei Ileana.  După preluarea puterii de către comunişti şi confiscarea imobilului, 210 dintre profesoarele catolice s-au refugiat în 1948 la Roma, iar alte zeci au rămas în România la proprietatea din Popeşti Leordeni.

Ceea ce din 2003 se numeşte oficial „Congregatio Jesu” este de fapt institutul apostolic fondat de Mary Ward la începutul secolului al XVII-lea şi recunoscut de Biserică în anul 1877 sub numele de „Institutum Beatae Mariae Virginis” (IBMV). În anul 1978, Congregaţia Mariei Ward a obţinut cu acordul Societăţii lui Isus aprobarea pentru Constituţiile iezuiţilor, pe care ea le-a cerut încă din anul 1621.

Numele de „Congregatio Jesu” face parte din revelaţia originară avută în anul 1611 de Mary Ward: „Ia aceleaşi lucruri de la Societatea lui Isus”, sau în alte traduceri, „Ia pe aceleaşi ale Societăţii lui Isus”.

În 1948, când au fost desfiinţate toate congregaţiile catolice din România, „Institutum Beatae Mariae Virginis” (astăzi Congregatio Jesu), avea comunităţi cu şcoli pentru fete la Bucureşti, Turnu Severin, Brăila, Craiova, iar la Timişu de Sus (jud. Braşov) o casă de vacanţă. 

Toate aceste case şi şcoli au fost închise de către regimul comunist, surorile de origine străină expulzate din ţară, surorile românce trimise acasă, iar unui număr mic de surori mai în vârstă, însoţite de câteva mai tinere, li s-a permis să se retragă la ferma din Popeşti-Leordeni, aparţinând şcolii din Bucureşti, cu domiciliu forţat, unde au supravieţuit anilor de persecuţie comunistă.

La ora actuală, Congregatio Jesu îşi desfăşoară apostolatul în 13 comunităţi din România. 

Vă mai recomandăm şi:

Primele opt dovezi de modestie ale noului Papă, care au surprins „Curtea” de la Vatican

Papa Francisc doreşte reformarea conducerii Bisericii Catolice după model ortodox