Topul liceelor din Capitală după criteriile elevilor, părinţilor şi profesorilor

Elevii bucureşteni au creat o platformă, Registrul Educaţional Alternativ (REAL), prin care liceele sunt evaluate de către copii, profesori, părinţi şi absolvenţi, în funcţie de cinci criterii: oportunităţile oferite, resursele existente, gradul de organizare, comportamentul personalului, comunitatea creată. Primele locuri sunt ocupate de Colegiile „George Coşbuc” şi „Gheorghe Lazăr”.

Un top al liceelor din Capitală realizat de elevi plasează Colegiile „George Coşbuc”, şi „Gheorghe Lazăr” ca fiind cele mai bune unităţi de învăţământ din oraş. Acestea sunt urmate de Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti şi I.L.Caragiale.

Ca să ajungă la acest clasament, elevii bucureşteni au creat o platformă, Registrul Educaţional Alternativ (REAL), prin care liceele sunt evaluate de către copii, profesori, părinţi şi absolvenţi, în funcţie de cinci criterii: oportunităţile oferite, resursele existente, gradul de organizare, comportamentul personalului, comunitatea creată. Demersul este menit să îi ajute pe copiii de clasa a VIII-a să aleagă liceul care corespunde cel mai bine aşteptărilor şi dorinţelor lor. 

Aproape trei mii de respondenţi au evaluat liceele prin intermediul formularului online, în luna februarie 2019. Au fost astfel înregistrate răspunsuri în aproape 80 la sută din liceele din Capitală, arată comunicatul emis de către REAL.

Cum arată un liceu bun

În ceea ce priveşte criteriul „Oportunităţi” (activităţi extraşcolare şi cultivarea aptitudinilor), cele mai bune licee sunt Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc”, cu nota 8.85, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, cu 8.82 şi Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, cu 8.79. 

La criteriul „Resurse” , Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti, cu nota 8.97, Colegiul Naţional „I.L.Caragiale”, cu 8.90 şi Liceul Teoretic „Jean Monnet”, cu 8.48 sunt câştigătoarele.  

Când vine vorba de „Organizare” (amplasarea liceului în oraş şi orarul cursurilor), Colegiul Naţional “Gheorghe Lazăr” are cea mai mare notă, 9.67, urmat de Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”, cu 9.63 şi Colegiul Naţional “I.L.Caragiale”, cu 9.61. 

Cu privire la criteriul „Personal”, care evaluează relaţia dintre actorii din sistemul de învăţământ, precum şi eficienţa şi calitatea actului educaţional, cele mai bune sunt Liceul Teoretic „Jean Monnet”, cu nota 7.94, Colegiul Naţional „Elena Cuza”, cu calificativul 7.84 şi Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu”, cu 7.65. 

 În ceea ce priveşte ultimul criteriu, „Comunitatea” (diversitate şi spiritul liceului),  topul este ocupat de către Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc”, cu nota 8.90, Colegiul Naţional „Matei Basarab”, cu 8.42 şi Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”, cu 8.27. Criteriul „Comunitate” este şi unul important, pe care trebuie să se pună mai mult accent, spun experţii în Educaţie. „Liceele mari şi bune tind să îşi diversifice oferta, să aibă o paletă largă de activităţi aplicativ-practice şi oportunităţi pentru crearea şi menţinerea diversităţii şi interacţiunii între elevi”, este de părere expertul în Educaţie, Ştefan Vlaston. 

Vocea elevilor într-un sistem încremenit

La sondaj, respondenţii au putut scrie şi despre ce de li se pare relevant acest top. „Faptul că vreau ca vocea mea să fie auzită” a spus un elev. „Vreau să-i ajut pe alţii să facă o alegere bună din prima”, a precizat un alt copil. „Îmi doresc ca viitorii elevi să îşi poată alege mai bine liceul, alegându-şi bine profilul şi ştiind ce provocări îi vor aştepta”, consideră un profesor. 

În cadrul sondajului, elevii şi-au descris liceul astfel: bun, ok, interesant, minunat, acceptabil, plictisitor, divers, strict, iar privind comunitatea din liceele lor: prietenoasă, ok, diversă, unită, primitoare, bună, familie, deschisă. Realizatorii studiului spun că şi-au propus ca prin acest top „să încurajeze liceele să se dezvolte la categoriile selectate prin insuflarea unui spirit competitiv constructiv între acestea”. 

Problema meditaţiilor

Cum o temă de actualitate din educaţia românească o reprezintă meditaţiile, platforma REAL a măsurat piaţa meditaţiilor la liceele din Capitală. Pe baza răspunsurilor părinţilor bucureşteni, a reieşit că, în medie, aceştia alocă circa 120 lei săptămânal pe meditaţiile copiilor.

 Totuşi, rezultatele nu vorbesc şi despre aspecte negative din sistemul educaţional, cum ar fi meditaţiile „impuse” de către profesori elevilor de la clasă. „Acestea se practică iar aici, elevii, profesorii şi părinţii nu pot răspunde obiectiv”, este de părere expertul în Educaţie Marian Staş, care consideră că elevii au nevoie de acces direct la informaţiile reale ce ţin de şcoală, în toate aspectele sale.