STUDIU UNICEF 19% din copiii români nu merg la liceu. În 10 ani, rata abandonului şcolar s-ar putea tripla
0În fiecare an, peste 170.000 de tineri abandonează liceul, potrivit unui studiu UNICEF lansat miercuri. Aceste cifre reprezintă 19% din populaţia de 15-18 ani, tineri care ar trebui în mod normal să meargă la liceu. Experţii au avertizat că în 10 ani ar putea abandona liceul 500.000 de elevi.
La nivelul anului 2011, cea mai mare proporţie a populaţiei din afara sistemului de educaţie era în vârstă de 16 ani (aproape 85%), iar aproximativ 81% finalizaseră cel mult nivelul gimnazial.
Această situaţie semnifică faptul că o proporţie importantă din populaţia de 15-18 ani necuprinsă în sistemul de învăţământ a fost supusă riscului excluziunii de la educaţie înainte sau cel mult la absolvirea gimnaziului.
De asemenea, copiii din mediul rural sunt în cel mai mare risc de a abandona şcoala, cu 30% mai mult decât cei din mediul urban, cei mai mulţi băieţi, arată un studiu elaborat de UNICEF şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) şi lansat miercuri - „Toţi copiii la şcoală până în 2015. Iniţiativa globală privind copiii în afara sistemului de educaţie. Studiu naţional - România. Analiza situaţiei copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie din România”.
De asemenea, 20% dintre copiii cu vârste cuprinse între 15-18 ani care nu sunt incluşi în sistemul de educaţie sunt de etnie romă.
„Peste jumătate din copiii pe care i-am intervievat ne-au spus că în săptămâna dinainte de interviu au lucrat (pentru familie, fără contract). Consecinţele individuale pentru aceşti copii sunt mari. Fără o educaţie completă, le va fi foarte greu să se angajeze pe piaţa muncii, să aibă salarii bune şi indicatorii mai arată că educaţia este strâns legată de sănătatea indivizilor“, a atras atenţia Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF din România.
România poate pierde jumătate de milion de elevi în următorii 10 ani
La rândul său, Ciprian Fartuşnic, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, a spus, la conferinţa de presă de lansare a studiului, că se observă două segmente de vârstă principale unde riscul de abandon şcolar este foarte mare.
„Copiii abandonează şcoala la sfârşitul clasei a VIII-a, deci nu trec mai departe la liceu şi, de asemenea, la sfârşitul clasei a X-a, când se termină învăţământul obligatoriu. După ce abandonează, mulţi încep să lucreze, în special copiii de 17-18 ani, însă nu sunt renumeraţi pentru munca lor, lucrează pentru familie, în general în sectorul agriculturii. Doar 2% din ei au un loc de muncă propriu-zis, cu salariu şi contract“, a spus Fartuşnic.
El a mai atras atenţia că în ritmul în care elevii abandonează şcoala în România, în 10 ani vom pierde în jur de o jumătate de milion de copii din sistem din cauza abandonului, dar şi a emigrării familiilor spre Occident şi un trai mai bun. Cifra de copii incluşi în sistem deja a scăzut de la 3,650 milioane în 2005, la 3,260 de milioane în 2012.
Abandonul pe zone geografice în România
Rata netă de cuprindere şcolară permite identificarea unor diferenţe privind participarea la educaţia de nivel secundar superior şi între diferitele regiuni de dezvoltare, diferenţele ajungând până la 23-26 puncte procentuale. În România, cei mai mulţi copii care abandonează şcoala sunt în Regiunea Nord-Est, regiune cu nivel mai redus de dezvoltare economică, iar cea mai ridicată în Regiunea Bucureşti-Ilfov, cu cel mai înalt nivel de dezvoltare.
Recomandările experţilor
România a asumat o ţintă ambiţioasă de reducere a fenomenului de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la 11,3% până în anul 2020, de la 17,4% valoare a acestui indicator in 2012.
Experţii UNICEF spun că avem nevoie de politici educaţionale coerente şi de programe la nivel naţional pentru prevenirea abandonului şcolar în învăţământul primar, gimnazial şi secundar superior, dublate de măsuri de susţinere de continuare a studiilor după clasa a VIII-a în cazul copiilor cu oportunităţi reduseâ.
„Bugetul pentru educaţie trebuie să ajungă la 6% şi să fie distribuit corect, investiţiile să se concentreze pe zonele unde sunt cele mai mari probleme, în special şcolile din mediul rural şi în unităţile care şcolarizează un număr ridicat de copii aflaţi în situaţie de risc: copii care provin din familii foarte sărace, copii de etnie romă, copii cu dizabilităţi. De asemenea, trebuie investit în pregătirea profesorilor şi în administrarea şcolilor şi tot sistemul trebuie să se uite spre piaţa muncii“, a atras atenţia Blanchet.
Experţii spun că dezvoltarea învăţământului profesional este o soluţie pentru problema abandonului, însă trebuie înlăturată stigmatizarea pe care şcoala de meserii o are în România. În acest sens, nu ar fi bine ca la liceu să intre numai elevii cu medii de admitere de peste 5 şi la profesională, restul, o măsură propusă nu demult de oficialii din Educaţie.
Amendarea părinţilor nu este o soluţie
În ceea ce priveşte sancţionarea părinţilor care nu îşi trimit copiii la şcoală, experţii atrag atenţia că este nedrept şi, în general, copiii care abandonează vin din familii foarte sărace, iar o amendă nu îi va motiva pe aceşti părinţi să îşi lase copilul la şcoală.
Studiu UNICEF: Jumătate dintre şcoli susţin că veniturile de care dispun sunt insuficiente
VIDEO A doua şansă la educaţie pentru copii. Sărăcia nu închide drumuri
Remus Pricopie: În funcţie de an, rata abandonului şcolar în România este între 16,5% şi 18%