STUDIU Sistemul de învăţământ nu este pregătit să facă faţă cazurilor de hărţuire informatică, deşi poate distruge vieţi
0Cyberbullying-ul sau hărţuirea informatică este un fenomen care a luat amploare în toată lumea, odată cu dezvoltarea tehnologică, afectând mai ales copiii şi tinerii. S-au înregistrat inclusiv cazuri de suicid în urma unor astfel de presiuni, dar cu toate acestea, mai puţin de 20% din universităţi sunt pregătite să-şi apere studenţii, arată un studiu american. Fenomenul a luat amploare şi în România, unde afectează mai ales copiii.
Potrivit cercetării întreprinse de Julie Luker, doctorandă în cadrul Hamline University din St Paul Minnesota, personalul universitar este de acord că cyberbullying-ul reprezintă o problemă reală care ameninţă bunăstarea şi siguranţa studenţilor, însă înţelege prea puţin fenomenul.
„În acest moment, nu cred că instituţiile de învăţământ superior înţeleg prea bine fenomenul de cyberbullying. Reprezentanţii învăţământului superior recunosc că reprezintă o problemă, dar consideră că este mai curând problema altor universităţi şi dacă toată lumea crede asta, nu toată lumea poate avea şi dreptate”, crede cercetătoarea care a intervievat 384 de angajaţi din 47 de universităţi americane.
Cercetătoarea a mai constatat că foarte puţini dintre cei care sunt responsabili înţelegeau ce înseamnă o politică anticyberbullying şi aveau cunoştinţă dacă universitatea în care lucrau a aderat la o astfel de politică şi ce ar presupune ea.
„Cyberbullying-ul presupune de cele mai multe ori hărţuire sau ameninţări prin intermediul unor mesaje, imagini sau înregistrări trimise victimei prin intermediul Internetului. Acest tip de hărţuire este cu atât mai greu de suportat cu cât acest conţinut poate fi vizualizat şi împărtăşit de foarte multe persoane într-un timp foarte scurt. Cu cât evoluează tehnologia, evoluează şi modurile în care se poate manifesta acest fenomen”, a explicat Julie Luker pentru publicaţia Times Higher Education.
Un caz celebru de cyberbullying este cel de la Universitatea din New Jersey, în care un student în primul an s-a sinucis după ce a descoperit o cameră ascunsă în camera sa, montată de colegul său, care transmitea live întâlnirile amoroase ale tânărului.
Aproape jumătate din copiii din România, hărţuiţi pe Internet
Fenomenhul ia amploare şi în România, unde cyberbullying-ul a crescut cu 13% în doar doi ani, arată un studiu realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii. Aproape jumătate dintre copiii din Româniacare navighează pe Internet au declarat că au fost jigniţi sau afectaţi emoţional în mediul virtual.
Mai mult, 22% dintre copii au văzut sau primesc mesaje cu conţinut sexual. Dintre aceştia, aproape jumătate au primit mesaje sau imagini cu conţinut explicit, 8% au fost ademeniţi să vorbească despre acte sexuale, iar 5% spun că li s-a cerut o fotografie sau în înregistrare video în care să îşi arate părţile intime.
“Ne îngrijorează creşterea procentului copiilor care declară că au fost hărţuiţi în mediul online precum şi creşterea procentului copiilor care afirmă că au avut o experienţă neplăcută ca urmare a unei întâlniri cu o persoană cunoscută online. Din această perspectivă, integrarea Internetului şi tehnologiei în mediul şcolar trebuie privită cu responsabilitate, luând în considerare educarea copiilor, dar şi pregătirea cadrelor didactice cu privire la situaţiile cu potenţial periculos sau riscante la care elevii pot fi expuşi prin utilizarea extinsă a Internetului. Ghidul Şcolar privind utilizarea în siguranţă a Internetului devine o resursă complementară manualelor digitale şi tabletelor“, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv, Salvaţi Copiii România.
Studiul a reprezentat punctul de plecare al unei dezbateri ce şi-a propus să definească o metodologie adecvată pentru integrarea în programa şcolară, precum şi în politicile publice din domeniul educaţional, a modalităţilor de predare a siguranţei elevilor pe Internet, precum şi a utilizării noilor tehnologii la şcoală. Documentul va constitui un punct de plecare important în dezbaterile ulterioare atât din cadrul societăţii civile, cât şi din sectorul guvernamental pe marginea problematicii digitalizării educaţiei din România.