Stratagema care aduce bani şcolilor britanice

Instituţiile britanice din ciclul secundar primesc bonusuri grase dacă se numesc „academii“. Deşi Guvernul din Londra a tot susţinut că academiile nu se bucură de avantaje financiare în plus, investigaţiile „The Guardian“ demonstrează contrariul.

În timp ce majoritatea instituţiilor publice se confruntă cu reduceri de buget, şcolile care au devenit academii în urma obţinerii unor rezultate excepţionale conform rapoartelor Ofsted (Oficiul pentru Standarde în Educaţie) primesc cu aproape 10% mai mulţi bani. Cârcotaşii spun că aceste bonusuri echivalează cu acordarea unei măriri pe ascuns pentru şcolile bune din zonele privilegiate, din moment ce până acum o lună doar instituţiile cu cele mai bune rapoarte Ofsted puteau aplica pentru obţinerea statutului de academie.

Peter Downes, fost director de şcoală, specialist în finanţare şi consilier liberal democrat - care anul trecut a depus o moţiune împotriva academiilor la conferinţa anuală a partidului - nu e deloc mulţumit de situaţie. „Per ansamblu, asta înseamnă direcţionarea resurselor către cei mai privilegiaţi, în timp ce viaţa devine mai grea pentru celelalte şcoli. Sacul dă pe-afară pentru academii, dar teza mea e că asta pur şi simplu nu e sustenabil", a spus Downes, citat de „The Guardian".

 „Dacă şcolile despre care Ofsted spune că sunt «excepţionale» primesc mai mulţi bani, atunci acesta e un scandal care trebuie investigat de parlamentari în regim de urgenţă", a adăugat Kevin Courtney, secretar general adjunct în cadrul Uniunii Naţionale a Profesorilor. „Michael Gove (Secretarul pe educaţie - n.r.) pretinde că politicile lui sunt create pentru estomparea diferenţelor de performanţă, dar oferind mai mult celor care au, într-o perioadă de reduceri, va trebui în cele din urmă să ia bani de la şcolile care au cea mai mare nevoie."

Politica de finanţare e confuză

În orice caz, rezultatul situaţiei e că 357 de şcoli s-au convertit la statutul de academie din toamna anului trecut până în prezent, iar alte 473 sunt în curs de convertire. Adică mult mai multe decât prevăzuse Guvernul vara trecută. Ceea ce, aşa cum spune şi Downes, ridică problema sustenabilităţii. În ianuarie, miniştrii au fost nevoiţi să taie din bugetul de cheltuieli generale al autorităţilor locale pentru a plăti academiile.

Nu e clar dacă această măsură se va dovedi suficientă în caz că mai multe conversii vor avea loc. Guvernul a avertizat deja academiile că se vor confrunta cu reduceri „semnificative" de buget pe 2011-2012. De asemenea, Executivul şi-a anunţat planul de a introduce un nou sistem de finanţare pentru academii pe 2012-2013, argumentând că metodologia curentă e confuză şi nesustenabilă. Coincidenţă scandaloasă: reducerile de buget sunt egale cu bonusurile primite

Motivaţie financiară

Un sondaj realizat luna trecută de Asociaţia Şcolilor şi Colegiilor pe 1.471 de şcoli din ciclul secundar arată că 72% din acestea sunt motivate să acceadă la statutul de academie datorită câştigului financiar pe care l-ar obţine.

Ştirea săptămânii

Armenia introduce şahul în şcoli

Începând de la 6 ani, toţi copiii armeni vor învăţa jocul de şah la şcoală. Autorităţile cred că lecţiile obligatorii de şah vor ajuta la dezvoltarea intelectuală a elevilor. De altfel, ţara are toate motivele să parieze pe şah. Armenia îşi tratează maeştrii şahului ca pe celebrităţi, campionatele sunt difuzate pe monitoare uriaşe, iar victoriile sunt sărbătorite cu entuziasmul pe care alte ţări îl rezervă fotbalului.  Şahul e o adevărată obsesie naţională.

Acum e gata să investească 1,5 milioane de dolari pentru ca toţii copiii să înveţe jocul minţii. Însă ideea de a-l transforma în materie obligatorie nu surâde tuturor. Katherine Birbalsingh, profesoara care a intrat în atenţia publicului cu un discurs în care critica standardele şcolilor, spune că şahul e într-adevăr folositor, dar că ar fi păcat să se piardă din curriculum alte materii, precum muzica sau arta, din cauza introducerii şahului. 

Pe scurt

Cadru didactic, arestat. Un profesor universitar din Marea Britanie a fost reţinut, însă eliberat pe cauţiune, după ce o adolescentă de 15 ani a murit la o petrecere organizată de fiica lui, în urma unei supradoze cu ecstasy şi ketamină, droguri găsite de tineri în casă, relatează „The Independent". Brian Dodgeon (60 de ani) a fost reţinut pentru că a lăsat adolescenţii nesupravegheaţi la el acasă şi pentru că deţinea droguri. Poliţiştii o vor chestiona şi pe mama tinerei gazde, de asemenea suspectată de abandon de minor.

Tinerii dezbat viitorul financiar. Între 2 şi 7 mai, studenţii din toată Europa se întâlnesc în Estonia, la Tallin, pentru a discuta perspectivele financiare în educaţia universitară, un subiect fierbinte, în contextul reducerilor care au loc peste tot în sistem şi care periclitează accesul tinerilor la facultăţi. „Toată lumea are dreptul la educaţie superioară, dacă asta îşi doreşte. Guvernele europene trebuie să se asigure că educaţie superioară este şi va rămâne accesibilă tuturor", a spus Bert Vandenkendelaere, de la Uniunea Studenţilor Europeni.