Şcoli pentru copiii emigranţilor români

Elevii români sunt risipiţi în şcoli de pe tot continentul după ce, forţaţi de criză, părinţii lor au plecat să-şi caute de lucru în alte ţări. Mulţi dintre românii care au emigrat în ultimii ani, în căutarea unei slujbe mai bune, şi-au luat copiii cu ei.

De Kameleon, Rotterdam, este o şcoală unde învaţă 360 de copii de 40 de naţionalităţi. Aflată în inima capitalei economice a Ţărilor de Jos, instituţia organizează cursuri speciale - un an de limbă olandeză pentru elevi care vin din toate colţurile lumii. În pragul unui nou an şcolar, directoarea Marjan de Willigen este însă, la fel ca în ultimii ani, într-o postură destul de delicată. Ea nu ştie încă dacă toţi elevii proveniţi mai ales din ţările Europei de Est - bulgari, ungari, polonezi, dar şi români - se vor întoarce în şcoală pentru încă un an.

„Copiii îşi urmează părinţii, care pleacă dintr-o localitate într-alta, în funcţie de slujbele pe care le găsesc. Aşa că niciodată nu ştiu câţi elevi rămân de la un an la altul, iar această situaţie îmi creează emoţii", mărturiseşte directoarea de Willigen. Sistemul de finanţare a Educaţiei din Olanda face ca numărul de elevi să fie decisiv pentru bugetul unei şcoli. Directoarea de la De Kameleon, Marjan de Willigen, spune că au fost ani în care şcoala a pierdut şi o treime dintre fondurile pe care le aştepta, din cauza mobilităţii extrem de crescute a elevilor.

„Când am înfiinţat pentru prima dată clasele de de limbă olandeză, care îi ajută pe aceşti elevi să înţeleagă şi celelalte materii, s-au înscris cam 50 de copii. Acum avem de trei ori mai mulţi, în cea mai mare parte originari din Europa Centrală şi de Sud-Est. De aici şi problemele de buget, pentru că municipalitatea din Rotterdam trebuie să aloce sume duble pentru aceşti copii. Ei sunt, practic, elevi în câte două clase, simultan. Dacă ei pleacă, dispare şi finanţarea", explică Marjan de Willigen.

Probleme de integrare

Societatea olandeză este una dintre cele mai protectoare la adresa membrilor săi, practică toleranţa, iar serviciile sociale din această ţară sunt printre cele mai dezvoltate din Europa comunitară. Ceea ce explică afluxul tot mai important de imigranţi din ultimii ani, mai ales din ţările Uniunii Europene răsăritene.

Comunitatea românească din această ţară numără aproximativ 7.000 de membri. Mulţi au emigrat înainte de căderea comunismului, dar cifra s-a rotunjit în ultimii ani, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană şi obţinerea dreptului la liberă circulaţie pentru cetăţenii români.

Unii dintre olandezi sunt de părere că ţara a atins maximum de emigranţi pe care îl poate suporta. Partidul pentru Libertate, cu o doctrină antiimigraţie şi condus de un politician judecat de extremă dreapta - Geert Wilders, a obţinut al treilea loc în Parlament, la alegerile de la începutul acestei veri. Acelaşi politician cerea în 2009 excluderea României din Uniunea Europeană.

"Prima dată s-au înscris aproape 50 de copii la clasele de olandeză, majoritatea din Europa de sud-est."
Marjan de Willigen
directoare de școală din Olanda