Analiză Rezultatele la Evaluarea Națională, discrepanțe între note și realitate. Curiosul caz al școlii din Curcani | Analiză

Absolvenții de gimnaziu au obținut la Evaluarea Națională 2025 cele mai bune rezultate din ultimii 13 ani. Dacă cifrele arată o mai bună pregătire sau există și alte explicații am încercat să aflăm de la experții în educație Daniela Vișoianu și Marian Staș.

Examenul de Evaluare Națională a fost susținut de 152.233 de absolvenți ai clasei a VIII-a (din totalul celor 159.229 de absolvenți înscriși). Rata de participare a fost de 95,6%, iar medii mai mari sau egale cu 5 au obținut 126.495 de elevi (83,1%). Rezultatul mediilor peste 5, înainte de contestații, este cel mai bun din ultimii 13 ani, a transmis Ministerul Educației și Cercetării.

Anul trecut, de exemplu, a fost 74,4%, în schimb rezultate apropiate s-au înregistrat în 2022 – 82,4% și în 2015 – 79,4%.

„Copiii învață pentru test și își optimizează punctajele sutime cu sutime”

Deși cifrele „dau bine”, există totuși mai multe probleme. „Aceste rezultate nu au echivalență în rezultatele școlare. Dacă ne uităm la mediile pe cei patru ani de gimnaziu nu vedem o echivalență, nu vedem același tip de distribuție între rezultatele școlare din gimnaziu și rezultatele din Evaluare Națională. Orice evaluare care nu are distribuție a rezultatelor de tip Gaussian ridică probleme specialiștilor în evaluare”, remarcă expertul în educație Daniela Vișoianu. Mai mult, actualul model duce, pe măsură ce va fi perpetuat, la un „și mai bun dresaj pentru obținerea anumitor rezultate”. „Practic, copiii învață în acest moment pentru test și își optimizează punctajele, sutime cu sutime, în atrenamente prelungite cu profesorii cu care fac meditații sau cu profesorii de la clasă”, a explicat Vișoianu cum s-a ajuns la note din ce în ce mai mari.

Rezultate de top au înregistrat în special copiii din familiile care au investit în meditații de-a lungul anilor. În aceste familii există așteptarea ca media să le asigure un loc într-un liceu bine cotat, ceea ce nu se va întâmpla în cazul tuturor în orașele mari, unde numărul de locuri este sub cerere, iar asta va genera drame.

Cum ruta tehnologică nu s-a dezvoltat suficient încât să reprezinte pentru aceste familii o opțiune, ce se va întâmpla în continuare, atrage atenția expertul Daniela Vișoianu, este că ne vom confrunta din nou cu o migrare a elevilor, la finalul clasei a IX-a, de la liceele tehnologice către cele teoretice.

„Nici cei mai buni nu vor avea cel mai potrivit mediu de învățare”

„În continuare, în marile orașe este un deficit de locuri în liceele teoretice, în sensul în care sunt familii cu resurse financiare care au investit în meditații și care au așteptarea ca copiii lor să ajungă la un liceu bun, la o școală în care să învețe pe profil teoretic, fie el Real, fie el Uman, în așa fel încât să facă studii universitare. În continuare, ritmul de dezvoltare a rutei alternative, rutei tehnologice, profesionale, este scăzut. Sunt familii care se uită din ce în ce mai atent la ruta de dual, dar există un decalaj între cum se dezvoltă ruta alternativă, ce înseamnă ea pentru familii și ce are nevoie societatea. O să vedem în continuare drame și o să vedem în continuare o migrație semnificativă de elevi la finalul clasei a IX-a”, semnalează Vișoianu.

Aceste mișcări nu vor fi neapărat de bun augur nici pentru cei care ajung în cele din urmă la liceul dorit și nici pentru elevii performanți, care într-un alt cadru și-ar putea dezvolta cu adevărat capacitatea. Mulțumiți ar putea fi, în schimb, acei părinți care își asumă alegerea făcută, copiii lor ajungând să învețe în clase cu mai puțini elevi.

„Calitatea învățământului fix pentru elevii care sunt în vârful ierarhiei va scădea. Clasele vor fi mai mari, diferențele dintre copii vor fi semnificative, pentru că actualul sistem nu alege o elită, actualul sistem alege copii care au avut posibilitatea să fie dresați cel mai bine pentru acest examen. Astfel încât, în loc să vedem, inclusiv la colegiile centenare, de top, crema unei generații - copii care sunt intuitivi, sunt smart, au capacitate creativă, care sunt investigativi, copii care au capacitate de a se automotiva pentru învățare, care își planifică singuri învățarea, care sunt autonomi, copii de care nu trebuie să tragi niciodată pentru că sunt pasionați de ceea ce învăță, copii care în acel fel de școală ar putea să ajungă viitori cercetători, dezvoltatori, antreprenori, adică să creeze mai multă valoare adăugată în România - construim niște clase printr-o metodă de selecție la limita absurdității, de dresaj pentru test. Și nici cei mai buni nu vor avea cel mai potrivit mediu de învățare”, explică Vișoianu.

„Rezultatul de la Curcani a furat spectacolul Evaluării Naționale de anul acesta”

Expertul Marian Staș semnalează, pe lângă „dresajul” care nu poate fi ignorat atunci când sunt analizate performanțele elevilor, alte posibile explicații pentru progresul care reiese din cifre în acest an. Una dintre acestea se referă, din păcate, la excepții.

O analiză simplă, cu doar câteva date, relevante, scoate în evidență ce lipsește sistemului pentru a îmbunătăți în mod real rezultatele. Este vorba de situația de la Școala Gimnazială Curcani, din Călărași, singura din mediul rural inclusă într-un program de pilotare a sistemului educațional românesc. Aici progresul este fabulos, de la 18,42% medii peste 5 înregistrate în 2024 ajungându-se acum la 44,16%.

„Analiză comparativă între anii 2024 și 2025 privind procentul mediilor peste 5 obținute de elevii Școlii Gimnaziale nr.1 Curcani (din punctul meu de vedere acest 5 luat ca medie de promovabilitate este anapoda, atât timp cât se poate accede la o clasă de liceu cu orice medie...)

După un ciclu complet de 4 ani, pot afirma că eforturile pilotării diferitelor măsuri asumate au dat roade! Elevii claselor a VIII-a din 2025 au făcut parte din prima generație care a beneficiat de pilotare! Mulțumesc, Adriana Stoian, pentru ideea analizei comparative!

P.S. Acu să nu credeți că ne îmbătăm cu apă rece neluând în considerare și nivelul de dificultate al subiectelor…”, a explicat directorul școlii, Viforel Dorobanțu, într-o postare pe Facebook, ce reprezintă cifrele.

Marian Staș evidențiază, dând exemplul de la Curcani, că între a băga bani în burse de merit, care s-a dovedit, pe analiza rezultatelor de la Bacalaureat, că nu produc rezultate spectaculoase, și a face transformare curriculară și proiectare curriculară „cum se cuvine”, a doua manieră de lucru dă rezultate.

„E cu totul alt film. Asta este, de fapt, știrea acestei Evaluări Naționale. Că acolo, la firul ierbii, în fundul pământului, unde mai jos de ei nu mai e nimic decât pământul și-atât, iacătă că rezultatele unui transformări curriculare au impact și se reflectă foarte frumos în procent. (...) Rezultatul de la Curcani a furat spectacolul Evaluării Naționale de anul acesta. Repet, rezultatul de la Curcani a furat spectacolul Evaluării Naționale de anul acesta”, a subliniat expertul.

O altă explicație pentru mai multe rezultate peste 5 este nivelul de dificultate al subiectelor de la Limba și literatura română, în condițiile în care subiectul de la Matematică a fost, consideră profesorul Marian Staș, „rezonabil”.

Ce de asemenea a atras atenția a fost numărul relativ mic de medii de 10, doar 75, comparativ cu cifrele din 2023, de exemplu, când se înregistrau 466.

„Asta arată, de fapt, scăderea calității pregătirii la vârf. Pentru că una e să ai 400, 300, 200 și alta e să ai 50, 60, 40, cum s-a întâmplat și la Bacalaureat. Asta arată, de fapt, deteriorarea calității educației, pentru că te aștepți la copiii buni să fie buni și suficient de mulți”, remarcă Staș. Scăderea atât de importantă, pentru al doilea an la rând, ar putea avea două explicații, susține Staș: fie au putut să copieze mai greu, fie sunt tot mai mulți copii care, de fapt, știu din ce în ce mai puțină carte.

Un alt aspect care merită investigat în amănunt, crede expertul Marian Staș, este cel al „scurgerii” subiectelor la foarte scurt timp de când acestea le-au fost prezentate elevilor în sala de examen, astfel încât au apărut zvonuri și suspiciuni că rezolvările, în special la Matematică, au ajuns, la fel de rapid, la unii dintre candidați. „Nu știu cât de sistemică e problema, dar este ceea ce avem de verificat și reprezintă un semn de întrebare”, susține Staș.

„Repet, nu doresc să fac proces de intenție, dar am auzit, poate anul ăsta cel mai mult, anul trecut a răzbătut numai că într-un sfert de oră subiectele erau pe net, de data asta am auzit și partea a doua, cum că se întorseseră deja soluții. Ceva undeva nu e în regulă”, subliniază expertul.

În fine, explicația pentru saltul mare față de rezultatele de anul trecut pe care și expertul Marian Staș o menționează este aceea că „elevii care s-au pregătit au devenit roboței mai devreme în proces”, prin intermediul meditațiilor care le-au dezvoltat instinctele de a rezolva subiectele construite pe un tipar cunoscut.

Elevii cu rezultate foarte bune vor pune presiune pe sistem, iar la admitere, acolo unde erau 30, 40, 50 de elevi interesați, se vor duce acum 80, 100, sau 200, pentru că le permite media. Ce este în schimb interesant de urmărit, mai spune prof. Staș, vine după începerea anului școlar. „Așteptăm clasa a IX-a, clasa a X-a, și să vedem câți dintre ei încep să ia 3, 4 și 5 la Matematică, față de acele note mari obținute la Evaluarea Națională. Pentru că, repet, în fapt nu s-a schimbat nimic”, a mai spus Staș.

O schimbare reală, pe de altă parte, are nevoie de ani buni de implementare de noi politici, mai spune expertul, iar aceasta nu va veni cu simpla modificare a structurii examenului de Evaluare Națională despre care deja se vorbește și care ar trebui să fie pasul final. „Ceea ce înseamnă singura modalitate de a obține altceva altfel este transformarea de plan cadru, transformarea curriculară”, a conchis Staș.