Radiografie în educaţie după doi ani de pandemie: Profesorii susţin că până la 75% din elevi au pierderi de învăţare
0Abandon şcolar şi pierderi mari de învăţare. Acestea sunt urmele adânci cu care au rămas mulţi copii din mediul rural după cei doi ani de pandemie, conform unui amplu studiu al Fundaţiei World Vision România.
Pierderile de învăţare suferite de elevi în ultimii doi ani sunt semnificative, arată studiul „Educaţia şi viaţa copiilor vulnerabili în pandemie”, realizat de Fundaţia World Vision România, în primele luni ale anului 2022.
Mai bine de jumătate dintre profesori – 51% – afirmă că, la clasele unde predau, unu din patru elevi se confruntă cu o astfel de problemă. Aproape o treime din cadrele didactice – 31% – spun că proporţia elevilor care înregistrează pierderi de învăţare se situează între un sfert şi o jumătate din totalul clasei, peste 10% spun că între 50 şi 75% dintre elevi sunt în această situaţie, iar 6% constată că toţi elevii lor au pierdut din materie.
Totodată, aproape trei sferturi dintre profesori consideră că, în ultimii doi ani, calitatea educaţiei din şcoli a scăzut ca urmare a perioadelor repetate de suspendare a orelor cu prezenţă fizică. Doar 8% dintre cadrele didactice sunt de părere că din 2020 încoace calitatea în educaţie a crescut.
Părinţii au însă altă percepţie: 48% consideră că nivelul educaţiei a rămas acelaşi în cei doi ani de pandemie şi doar 39% consideră că el a scăzut.
Violenţa domestică a explodat
Şi sănătatea mintală a copiilor a avut de suferit în aceşti doi ani de pandemie, mai mult de trei sferturi dintre profesori susţinând că au observat schimbări de comportament la elevii lor, aceştia devenind fie mai agresivi, fie mai retraşi. Totodată, doi din trei profesori care nu au remarcat schimbări în comportamentul elevilor lor spun însă că aceştia se concentrează mai greu la ore.
Incidentele familiale soldate cu violenţe fizice au cunoscut în perioada pandemiei o creştere uriaşă, de cinci până la zece ori, potrivit aceleiaşi surse. Copiii au perceput acut sentimentul de izolare, 31% dintre ei petrecându-şi ultimul an singuri în faţa televizorului. Aproape o jumătate – 48% – au interacţionat cu prietenii mai mult online decât faţă în faţă.
Pandemia a avut efecte şi asupra bugetelor familiale: 35% dintre părinţi declarând că, în ultimul an, le-au scăzut veniturile, în timp ce ponderea adulţilor care au probleme cu locul de muncă – l-au pierdut, nu au mai putut să lucreze cu ziua sau nu aveau unul nici înainte – s-a majorat de la 46%, în 2020, la 48%, în 2022.
Problemele, concentrate în mediile vulnerabile
Mihaela Nabăr, director executiv al Fundaţiei World Vision România, consideră că aceşti doi ani de pandemie au arătat nu numai că o reformă în educaţie este necesară, dar e inevitabilă dacă vrem ca România să mai aibă un viitor. „Orice discuţie despre reforma învăţământului trebuie să aibă la bază lecţiile pandemiei. Ceea ce ne-a arătat acest studiu este că abandonul şcolar şi părăsirea timpurie a şcolii se corelează strâns cu statutul socio-economic al familiilor. În plus, este esenţială asigurarea de consiliere psihologică pentru copii, care s-au confruntat cu o creştere explozivă a situaţiilor de violenţă domestică în anii de pandemie”, afirmă Mihaela Nabăr.
Potrivit acesteia, studiul arată că reforma în educaţie trebuie să vizeze prioritar învăţământul din mediile vulnerabile, întrucât acolo se concentrează toate problemele din sistem: lipsa de resurse materiale, de personal calificat şi de servicii de suport, precum şi infrastructura deficitară.
Cîmpeanu: Situaţia este mai gravă în mediul rural
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că raportul World Vision România confirmă, pe de o parte, percepţia că pierderile de învăţare în perioada pandemiei au fost importante, dar şi că perioada lungă de izolare a avut un efect negativ evident asupra stării psiho-emoţionale a copiilor. „Situaţia este cu siguranţă mai gravă în mediul rural, unde accesul la şcoala online, dar şi la servicii de consiliere psiho-emoţională a fost mai limitat”, a spus oficialul. Cifrele sunt îngrijorătoare, a adăugat acesta, dar sunt o motivaţie de a continua eforturile de a găsi soluţii în sprijinul fiecărui elev: „De exemplu, Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, parte a proiectului «România Educată», vizează tocmai corectarea situaţiei raportate, conform căreia doi din 100 de elevi au abandonat şcoala în perioada pandemiei, şi permite în special şcolilor din zone rurale şi marginalizate să implementeze intervenţii adaptate la nevoile specifice lor. Astfel, din cele 1.391 de şcoli ce vor primi până la 200.000 de euro finanţare prin acest program, 1.114 şcoli sunt în mediul rural, iar 679 sunt în zone marginalizate sau dezavantajate economic”, a afirmat ministrul.
Pe de altă parte, mai spune Cîmpeanu, raportul arată şi faptul că acum sistemul este mai digitalizat decât în urmă cu doi ani. „În 2022, peste 92% dintre elevi au participat la învăţare online comparativ cu doar 59% în 2020, iar proporţia celor care au la dispoziţie conexiune la internet acasă şi laptopuri sau tablete a crescut exponenţial. Pentru susţinerea acestui momentum al digitalizării, ne-am propus ca în fiecare clasă din România, inclusiv în mediul rural, să existe o tablă interactivă şi un sistem de videoconferinţă care să permită cadrelor didactice şi elevilor accesul la materiale de învăţare moderne, diverse şi relevante. Vrem astfel să ducem mediul online în clase şi sperăm să nu mai fie nevoie să mai ducem clasa în mediul online”, a conchis ministrul.
În mediul rural, la fiecare 100 de copii, doi au abandonat şcoala în anul şcolar 2020-2021
Orele online, soluţia de avarie
În contextul pandemiei, orele online au funcţionat mai degrabă ca o soluţie de avarie. Astfel, în 2020, circa 64% dintre profesori spun că au susţinut ore online, pondere care a crescut la 82% în 2022. În 2020, 55% dintre profesori spun că au transmis teme şi exerciţii prin telefon sau prin aplicaţii de mesagerie online ca WhatsApp sau Facebook Messenger. Procentul a scăzut uşor în 2022, ajungând la 47%.