Orarul de facultate se completează cu un job
0Consilierii de carieră îi pot ajuta pe studenţi să-şi găsească domeniul în care să profeseze. Mulţi tineri încep să-şi câştige primii bani la o slujbă cu jumătate de normă, care se transformă într-una permanentă în anii terminali.
Studenţii ar prefera oricând un stagiu plătit de practică - unei slujbe cu normă întreagă. Iată ce crede Cristina Stoenescu, de la Link Education and Practice, o organizaţie care vrea să-i ajute pe tineri să facă legătură între educaţie şi experienţa de muncă. „Noi încercăm să explicăm termenul de «angajabilitate», care nu înseamnă doar abilitatea de a te angaja, ci şi de a face selecţii, de a alege ce e mai bun pentru tine, de a găsi domeniul care să îţi placă. Asta vrem să-i învăţăm pe tineri, nu doar să devină angajabili, ci să-şi formeze abilităţi în acest sens".
De la principii, la practică, distanţa poate fi destul de însemnată. În România nu există încă statistici despre câţi studenţi lucrează în regim part-time sau cu normă întreagă. Experţii în carieră recomandă angajarea într-un domeniu conex profilului facultăţii, pentru că astfel tânărul poate avea o dezvoltare profesională armonioasă.
Job pentru independenţă financiară
Diana a venit în Cluj în 2003, când a fost admisă la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai". Din al treilea an de facultate, s-a angajat full-time ca reprezentant de vânzări, mai întâi la un magazin de calculatoare, apoi la o companie de telefonie mobilă. I-a plăcut, fiindcă şi-a câştigat independenţa financiară. „Planurile mele erau să fac o carieră în învăţământ. Lucrurile s-au schimbat uşor pe parcurs, deoarece am realizat că un salariu de profesor nu o să-mi ofere niciodată ce îmi doresc". Nu regretă decizia, însă şi-ar fi dorit să stea mai mult la cursuri. „Aşa am reuşit să am lucrurile pe care mi le-am dorit: o maşină, excursii. A fost greu tare, dar cred că aş face acelaşi lucru dacă ar fi să o iau de la capăt".
Două servicii plus facultate
Valentin a venit în Bucureşti din Brăila, tot pentru a studia Literele. El spune că simţea că are nevoie şi de alte activităţi, în afară de cursuri. S-a angajat în semestrul al doilea la call-center-ul unei bănci, cu jumătate de normă. După trei luni, Valentin şi-a mai găsit un job, în radioul public, ca redactor de ştiri. A rezistat nouă luni cu cele două joburi, plus facultatea. „A fost greu, pentru că plecam de acasă, să zicem pe la 4 jumătate şi mă întorceam undeva pe la 22-23.
Era un triunghi al Bermudelor: traseul era Piaţa Unirii - primul job, apoi fugeam la Universitate şi încheiam ziua la Radio. Aveam foarte multe restanţe pentru că nu aveam prezenţă la cursuri sau seminarii. Încercam să vorbesc cu profesorii să le explic că fac ceea ce îmi place - unii înţelegeau, alţii nu", povesteşte Valentin.
Cere ajutor
În fiecare universitate din ţară există un centru de orientare în carieră. Din acest punct de vedere, cele mai dezvoltate sunt instituţiile din Bucureşti, Timişoara şi Iaşi. Nu doar studenţii pot cere sfaturi, ci şi elevii de liceu.
Marian Crăciun, de la Centrul de Informare, Orientare şi Consiliere Profesională din cadrul Departamentului Servicii pentru Studenţi, de la Universitatea din Bucureşti spune că, de fapt, consilierea celui care devine adult ar trebui să înceapă de la grădiniţă, cu celebra interogaţie „Ce vrei să te faci când vei fi mare?".
„Spre exemplu, dacă are abilităţi artistice, trebuie să i le dezvoltăm pe acestea, iar lucrul acesta trebuie conştientizat şi de părinţi. Dacă descoperă că vrea altceva, îl ajutăm să facă tranziţia spre o altă facultate", adaugă Crăciun.