Modelul propus de statul francez pentru Bac: între nevoia de specializare şi dezavantajarea tinerilor săraci. În ce măsură ar trebui aplicat în România

În Franţa, în aceste zile, are loc o dezbatere naţională cu privire la reformarea domeniului învăţământului. Printre măsurile propuse se are în vedere şi modificarea drastică a examenului de Bacalaureat.

Astfel, de la un Bacalaureat dificil şi greoi, cu numeroase probe (11 în total), ministrul Educaţiei ar urma să reducă examenul la doar patru probe scrise şi una orală. Concret, candidaţii vor susţine o probă de franceză, una de filosofie, două de specialitate şi un “oral” de 20 de minute.

Potrivit ministrului Educaţiei Jean-Michel Blanquer, examenul oral şi cele patru probe scrise vor reprezenta 60% din nota finală a Bacalaureatului, iar 40%  va fi calculat din activitatea elevului din ultimii doi ani de liceu.

Reformarea sistemului are în vedere şi că liceenii vor studia după un trunchi comun format din: franceză, filosofie, istorie-geografie, învăţământul moral-civic, două limbi de circulaţie internaţională, sportul şi umanismul ştiinţific-digital. De asemenea, în primul an de liceu elevii vor opta pentru trei materii de specialitate, care vor fi reduse la două în anul terminal.

„Absolut toată presa franceză comentează reforma lui Blanquer, iar ceea ce uimeşte este că demersul său întruneşte aprobarea majorităţii francezilor şi a majorităţii sindicatelor. Ceea ce nu s-a mai văzut de mult în Franţa în cazul unui ministru al Educaţiei. El pare să fie cel mai apreciat responsabil politic care s-a ocupat în ultimii 15 ani de acest sector. Nimeni nu îi contestă competenţa. Munca sa pe teren şi contactele cu profesorii sunt aplaudate de toată lumea“, ( poetul Matei Vişniec într-un articol pe RFI).

Experţii din Franţa spun că reformele i-ar dezavantaja pe tinerii săraci

Annliese Nef, purtătoarea de cuvânt a Uniunii Naţionale a Învăţământului Superior (UNIS), susţine pentru  timeshighereducation că reformele au fost proiectate pentru a face educaţia superioară franceză cât mai selectivă. De ce s-ar face asta? Ca să se evite cheltuirea de mai multe fonduri pentru plata studiilor pentru studenţi, al căror număr este în continuă creştere.

Un avantaj al actualului sistem naţional de Bacalaureat este acela că oferă, cel puţin teoretic, fiecărui elev şansa de a studia "ce doreşte" la universitate, a adăugat purtătoarea de cuvânt UNIS. Însă dacă studenţii trebuie să se specializeze la o vârstă fragedă, acest lucru i-ar putea dezavantaja pe tineri, în special pe cei mai puţin privilegiaţi. „La 14-15 ani nu ştii ce vrei de la viitorul tău- poate nici familia nu ştie", a mai spus Nef.

Aceasta mai afirmă că guvernanţii francezi au justificat necesitatea setul de măsuri prin prisma faptului că tranziţia dintre şcolile şi universităţile din Franţa este extrem de deficitară. Concret, Executivul susţine că slaba specializare în liceu şi incapacitatea de a selecta studenţii conduc la o rată a abandonului în învăţământ superior de aproximativ 60%.

Pe de altă parte, Annliese Nef afirmă că sistemul nu este "aşa de rău". Datele obţinute de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - deşi din 2011 - arată că rata de absolvire a studenţilor francezi este de 80%, fiind una dintre cele mai bune din Europa. Cei şase din 10 studenţi care "abandonează" facultatea conform statisticilor îşi continuă de fapt studiile, dar în alt domeniu, a subliniat dr. Nef.

În ce măsură ar trebui aplicat acest model în România

Specialistul în Educaţie Marian Staş spune că ar fi o greşeală să încercăm să imităm alte modele educaţionale din afară. Mai degrabă, ar fi binevenită o adaptare a bunelor practici din alte ţări mai dezvoltate la contextul socio-politic din România. Acesta subliniază că în privinţa reformei curriculare pentru liceu, România ar trebui şi ea, ca Franţa, să încerce să reducă numărul de materii inutile şi să se axeze pe disciplinele care oferă competenţe ce au într-adevăr legătură cu realitatea din afara şcolii.