Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti, a iniţiat o petiţie prin care cere Guvernului să dea banii promişi universităţilor pentru salarii

Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti, a iniţiat, miercuri, petiţia „Apel la responsabilitate”, transmisă şi către Executiv, prin care cere găsirea unei soluţii de finanţare astfel încât profesorii universitari să primească diferenţele salariale. Petíţia este semnată şi de rectorul Universităţii „Babeş Bolyai“ din Cluj Napoca, respectiv de rectorul Universităţiii de Vest din Timişoara.

Potrivit fostului ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru,  Executivul atacă în mod voit sau din eroare principiul autonomiei universitare şi pune în cârca universităţilor efortul bugetar în vederea plăţii pentru rectificările salariale pentru profesorii universitari.

„Făcând abstracţie de legislaţia existentă, de hotărârile judecătoreşti definitive şi de principiul separării puterilor în stat, Guvernul României trece în sarcina universităţilor obligaţia de alocare a fondurilor pentru plata unor drepturi salariale, cuvenite potrivit Legii 85/2016. Guvernul este dator să găsească soluţii de finanţare a obligaţiilor ce revin bugetului de stat, fără a afecta economiile rezultate din buna gestionare a bugetelor instituţiilor finanţate exclusiv din venituri proprii. Măsuri responsabile au fost identificate şi aplicate în cadrul rectificării bugetare din anul 2016, când Guvernul a alocat Educaţiei un buget suplimentar de peste 1 miliard de lei“, se arată în textul petiţiei.

În continuare, Mircea Dumitru trage un semnal de alarmă cu privire la universităţile cu un buget mai mic, care nu vor putea să achite diferenţele salariale la care, de altfel, cadrele didactice sunt perfect îndreptăţite să le primească. „Cadrele didactice, cercetătorii, personalul didactic auxiliar din universităţile româneşti trebuie să beneficieze de drepturile conferite de Legea 85/2016. Colegii noştri au dreptul legal să îşi primească aceste diferenţe salariale, indiferent că îşi desfăşoară activitatea într-o universitate mare, sau una de dimensiuni reduse. Ne întrebăm ce se întâmplă cu universităţile care nu dispun de solduri, adică de economii? De unde vor plăti aceste instituţii drepturile legale? Este esenţial ca abordarea financiară să fie una clară şi unitară, care să nu pună sub semnul întrebării respectarea drepturilor unor colegi de-ai noştri şi să nu fie discriminatorie“, mai este precizat în acelaşi document.

Dumitru: „Aceste resurse sunt esenţiale pentru dezvoltarea autonomă a universităţilor“

De asemenea, rectorul Universităţii Bucureşti explică în petiţie şi de ce sunt într-atât de importante aceste bugete pentru instituţiile universitare. „Opinia publică nu este informată asupra faptului că veniturile proprii reprezintă transpunerea în operaţiuni financiare a principiului autonomiei universitare. Universităţile, al căror management are şi valenţe antreprenoriale, au reuşit să genereze aceste resurse suplimentare după o logică a pieţei, concurenţială. Aceste resurse sunt esenţiale pentru dezvoltarea autonomă a universităţilor, la adăpost de ingerinţele politice. Atragem atenţia că măsura iniţiată prin Ordonanţa de rectificare bugetară creează un prejudiciu material în special acelor instituţii de învăţământ superior cu care România apare în ranking-urile internaţionale, care şi-au asumat dezvoltarea strategică“, a mai afirmat Dumitru.

„Adresăm Guvernului României un apel la responsabilitate şi la respectarea programului de guvernare care prevede sprijin financiar, nicidecum transferarea obligaţiilor bugetului de stat asupra soldurilor universităţilor“, este încheiat textul petiţiei semnat de Mircea Dumitru, Rector al Universităţii din Bucureşti, Ioan- Aurel Pop, Rector al Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca şi Marilen Gabriel Pirtea, Rector al Universităţii de Vest din Timişoara.  

Primul avertisment cu privire la obligativitatea universităţilor de a plăti diferenţele salariale profesorilor din mediul universitar a fost transmis de Marian Preda, profesor la Facultatea de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, printr-o postare pe Facebook, joia trecută. Acesta explica în postarea sa că dacă până acum rectificările salariale acordate cadrelor didactice din universităţi (ca o formă de compensaţie pentru salariile tăiate în perioada 2008-2011) au fost plătite de Guvern, de acum înainte aceste venituri vor fi achitate de către unităţile universitare. Ori acest lucru va reprezenta o povară pentru instituţiile de învăţământ superior, a mai susţinut la acea dată Marian Preda. Concret, el a spus că universităţile vor fi nevoite să folosească bani din propriul buget pentru a plăti aceste diferenţe salariale, în loc să îi aloce pentru investiţii în universităţi având în vedere că acestea nu primesc bani de la Executiv în cel din urmă scop.