INS: Care este rata abandonului şcolar în România
0Un sfert din populaţia cu vârstă preşcolară şi şcolară de la nivelul anului 2014-2015 nu a fost prins în sistemul naţional de educaţie, potrivit pliantului "Populaţia şcolară a României 2016", publicat de Institutul Naţional de Statistică. Totodată, pliantul subliniază că abandonul şcolar este una dintre cele mai acute probleme.
Institutul Naţional de Statistică a publicat, luni, odată cu începerea anului şcolar 2016-2017, pliantul "Populaţia şcolară a României 2016", care subliniază gradul de cuprindere în sistemul naţional de educaţie a copiilor cu vârstă preşcolară şi şcolară.
Astfel, potrivit pliantului, în anul şcolar 2014-2015, în sistemul naţional de educaţie era înregistrată o populaţie de 3, 7 milioane de persoane. Însă aceasta reprezenta doar trei sferturi din totalul populaţiei cu vârstă preşcolară şi şcolară. În anul şcolar/universitar 2014-2015 au revenit în medie 188 elevi/studenţi la 1000 locuitori.
În anul şcolar/universitar 2014/2015, 15,5% din totalul populaţiei şcolare erau preşcolari, 70,0% elevi în învăţământul preuniversitar şi 14,5% studenţi.
„Una dintre cele mai acute probleme cu care se confruntă învăţământul din ţara noastră este abandonul şcolar, fenomen care generează efecte negative la nivel de individ şi asupra întregii societăţi. Motivaţia abandonului şcolar, potrivit cercetărilor statistice în domeniu, o reprezintă, cel mai frecvent, situaţia economică precară, mediul familial dezorganizat, exodul părinţilor în străinătate şi lipsa locurilor de muncă atractive pentru tineri”, arată documentul.
În anul 2013/2014, rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial a fost de 1,5% (1,3% în învăţământul primar şi 1,9% în învăţământul gimnazial). Cea mai mare valoare a ratei abandonului s-a înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri de 7,9%.
În cadrul învăţământului liceal şi profesional, în anul şcolar 2013/2014 rata abandonului a fost de 2,9%.
Gradul de cuprindere a elevilor în perioada recentă
În anul şcolar/universitar 2014-2015 gradul de cuprindere şcolară pentru populaţia în vârstă de 0-23 ani a fost de 73,7%, cu valori mai mari la populaţia feminină (75,5%). Pe judeţe, gradul de cuprindere a variat între 114,6% (în Municipiul Bucureşti) şi 44,6% (judeţul Ilfov).
În anul şcolar 2014-2015 cel mai mare grad de cuprindere a fost înregistrat la ciclul primar, la grupa de vârstă 6-10 ani, de 91,4%. Cel mai mic grad de cuprindere a fost înregistrat în cazul grupei de vârstă 0-2 ani, din cadrul învăţământului antepreşcolar (6,7%).
A scăzut natalitatea, dar şi numărul unităţilor de învăţământ
În anul şcolar 2009-2010, s-au înregistrat 666,1 mii copii înscrişi în grădiniţe, iar în anul şcolar 2014-2015 numărul copiilor a scăzut la 559,6 mii copii. În paralel cu numărul copiilor din grădiniţe s-a redus şi numărul grădiniţelor, de la 1697 (în anul şcolar 2009-2010) la 1205 grădiniţe (în anul şcolar 2014-2015).
Numărul şcolilor primare şi gimnaziale a cunoscut, de asemenea, o diminuare de la
4623 unităţi în anul şcolar 2009-2010, la 4050 unităţi în anul şcolar 2014-2015. Numărul elevilor care au fost înscrişi în ciclul primar şi gimnazial s-a redus de la 1719,7 mii copii în anul şcolar 2009/2010 la 1732,3 mii elevi în anul şcolar 2014-2015.
În anul şcolar 2014-2015, numărul liceelor care au funcţionat în România a fost de 1576 licee, cu 62 de licee mai puţine faţă de anul şcolar 2009-2010 (1638 licee). În perioada 2009-2015, pe profiluri, a crescut numărul liceelor teoretice (de la 563 licee teoretice în anul şcolar 2009-2010 la 580 licee teoretice în anul şcolar 2014-2015) în concordanţă cu necesităţile de pregătire şi formare ale tinerilor, în vederea intrării acestora pe piaţa muncii.
Totuşi, cele mai multe licee din ţară continuă să fie unităţi cu profil tehnologic (51,7% din numărul total al liceelor în anul şcolar 2014-2015). Numărul liceenilor s-a diminuat, de la 837,7 mii elevi, în anul şcolar 2009/2010, la 727,1 mii elevi în anul şcolar 2014-2015.