Imnul naţional ar putea redeveni obligatoriu

Maria Stavrositu, deputat PDL, vrea să renască, prin lege, sentimentele patriotice. Elevii de la clasele primare şi de la gimnaziu vor cânta imnul naţional în fiecare zi de luni, potrivit proiectului de lege depus la Parlament.

Pe lângă cântarea imnului, în şcoli va fi arborat obligatoriu steagul naţional, deasupra tablei de scris. Legea iniţiată de Maria Stavrositu îi face responsabili pe directorii de şcoli - pentru aplicarea acestor prevederi. În expunerea de motive, deputatul PDL explică faptul că „asistăm la o disoluţie a valorilor şi simbolurilor naţionale", problemă care ar urma să fie rezolvată, în opinia deputatului, prin „expunerea repetitivă" a elevilor la simbolurile naţionale.

Repetarea imnului creează patriotismul

În opinia Mariei Stavrositu, formarea sentimentelor patriotice nu se poate întâmpla într-un context diletant. „Şcoala reprezintă mediul optim pentru formarea spiritului civic şi patriotic", în timp ce „modul în care au fost tratate simbolurile naţionale în spaţiul public, până acum, a dus la o «uzură avansată» a acestora. Uitând ceea ce ne defineşte ca popor riscăm să ne pierdem reperele. Pentru a conştientiza direcţia în care mergem, avem nevoie de valori şi simboluri. Ele reprezintă mărturia vechimii şi dăinuirii neamului românesc", se mai arată în document. Guvernul încă nu a trimis un punct de vedere asupra proiectului, el fiind însă avizat favorabil de către Consiliul Legislativ. Iniţiativa urmează să intre în dezbaterea comisiilor de specialitate.

Întrebată de „Adevărul", Maria Stavrositu a spus că ideea i-a venit după ce a avut mai multe întâlniri cu cadrele militare din Constanţa, la care a observat un sentiment patriotic mult mai puternic decât la alţi oameni. „Şi băieţelul meu m-a inspirat, pentru că el are la grădiniţă are o educatoare foarte patrioată, care le-a insuflat un sentiment patriotic puternic copiilor. În plus, cel mic m-a pus să-i şi vopsesc camera în culorile tricolorului", a spus Stavrositu.

Ce spun experţii

Ştefan Vlaston, preşedintele EduCer, arată că ideea ca elevii să ştie măcar câteva strofe din imn, pe dinafară, nu ar fi chiar atât de rea. «Dar stema naţională oricum există în fiecare clasă. Iar drapelul pus deasupra tablei poate fi dat cu uşurinţă dat jos», a spus Vlaston.
Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Naţionale a Părinţilor, arată că n-are nimic împotriva respectării însemnelor naţionale. «Dar să arborezi un drapel deasupra tablei şi copiii să nu mai vadă la tablă, iar clasa să fie insalubră sau neîncălzită, mi se pare că este de fapt o lipsă de respect faţă de simbolurile naţionale», a spus Gună. Ea a mai spus că trebuie ca profesorii să aibă grijă unde pun atât drapelul pentru că altfel s-ar putea diminua efortul de a le insufla elevilor respectul pentru însemnele naţionale.

"Şi băieţelul meu m-a inspirat pentru că m-a pus să-i şi vopsesc camera în culorile tricolorului."
Maria Stavrositu deputat PDL

„O combinaţie între Ceauşescu şi filme"

Istoricul Zoe Petre apreciază că în principiu, nu e nimic rău ca imnul să fie învăţat de copii. „Nu am sentimentul, însă, că ar avea o mare valoare educativă. Dacă intonarea lui devine obligatorie, acest lucru ar putea face mai mult rău decât bine, ar fi ca picătura chinezească şi i-ar ţine departe pe copii de semnificaţia lui. Ar fi mult mai folositor ca dascălii să le explice copiilor ce înseamnă, ce semnificaţie are, să îl cânte la cor. Mi-e teamă că propunerea doamnei Stavrositu este o combinaţie între ce a trăit dumneai, ca elev, în epoca Ceauşescu şi filmele americăneşti, în care vedem cum toată lumea cântă imnul cu mâna la piept şi ochii în cer", apreciază Zoe Petre.

Pe de altă parte, istoricul arată că sentimentul patriotic a fost diluat şi de numărul mare de imnuri pe care le-a avut România, în ultimul secol. „S-ar putea scrie o carte, au fost foarte multe. Când eram eu copil, era „Trăiască Regele!". A urmat un cântec care avea cred, mai multă legătură cu URSS. Nu mai ţin minte decât primul vers: «Zdrobite cătuşe în urmă rămân». A urmat un imn de tranziţie, pe care nici nu mi-l mai amintesc şi «Tricolorul», ale cărui versuri, spune folclorul, ar fi fost adaptate chiar de Ceauşescu, înainte era un cântec interzis. Pe aceeaşi logică am adoptat «Deşteaptă-te române !», era un cântec pe care Ceauşescu nu îl suporta. Avem o istorie complicată cu imnurile, nu e ca în Germania, care a ramas cu Haydn de 200 de ani".