Elevii, despre normele sanitare ale Ministerului Sănătăţii: De ce distanţarea se restrânge la un metru?
0Marţi-noaptea, Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică normele privind instituirea măsurilor sanitare la deschiderea noului an şcolar în condiţii de pandemie. Ce spun reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor despre proiect.
”În ciuda faptului că aceste norme de află în proces de elaborare de peste trei luni, draftul propus de către Ministerul Sănătăţii prezintă lacune semnificative”, se arată într-un comunicat al Consiliului Naţional al Elevilor.
Reprezentanţii elevilor au formulat următoarele observaţii:
Cu toate că, în conformitate cu prevederile actului normativ aflat în dezbatere publică, autorităţile publice locale au datoria de a asigura resursele materiale şi financiare necesare începerii anului şcolar, nu putem trece cu vederea faptul că acestea nu au un rol decizional în procesul de suspendare/reluare a cursurilor, fapt care poate periclita coerenţa şi fezabilitatea măsurilor luate la nivel local.
Deşi recomandările de la nivel naţional şi mondial prevedeau, până la acest moment, distanţarea fizică de minimum 1,5 metri între persoane, în cazul revenirii la cursuri, aceasta se restrânge la 1 metru. Acest aspect denotă lipsa de consecvenţă din deciziile autorităţilor, întrucât nu normele sanitare de bază trebuie adaptate în funcţie de infrastructură, ci invers.
În proiectul de act normativ este specificat faptul că materialele igienico-sanitare trebuie asigurate de către autorităţile publice locale. De asemenea, în cazul în care distanţarea de 1 metru nu poate fi respectată, normele prevăd montarea unor separatoare de plexiglas.
Considerăm că e imperios ca autorităţile să aibă în vedere următoarele aspecte: în primul rând, achiziţionarea unui număr atât de mare de panouri, cât şi a materialelor igienico-sanitare necesită o resursă financiară semnificativă, de care multe autorităţi locale nu dispun la momentul de faţă; în al doilea rând, procesul de achiziţie publică pentru acestea este unul de durată, chiar dacă este realizat în regim de urgenţă; în ultimul rând, montarea efectivă a panourilor în sălile de clasă necesită atât resursă umană, cât şi resurse de timp, ţinând cont de numărul de elevi ce se vor întoarce în şcoli începând cu 14 septembrie
În ceea ce priveşte decizia luată de CJSU/CMBSU, privind încadrarea şcolilor în unul dintre cele 3 scenarii, considerăm că data de 10 septembrie (prevăzută în proiectul de act normativ) este mult prea apropiată de prima zi de şcoală, fapt care va scădea dramatic capacitatea fiecărei unităţi de învăţământ de a se pregăti pentru începerea anului şcolar. Din acest motiv, propunem ca această decizie să fie luată până pe data de 8 septembrie, pentru a oferi şcolilor timpul necesar de pregătire.
În actul normativ apare, în repetate rânduri, sintagma „învăţământ la distanţă”, însă nu sunt specificate şi mijloacele prin care se va organiza această formă de învăţământ.
„În al 12-lea ceas, Guvernul României a publicat normele privind începerea anului şcolar. După 3 luni de „analiză”, tot ce avem este un proiect de act normativ cu mari lacune, care aruncă, de fapt, întreaga responsabilitate către actorii de la nivel local, fără un set clar de indicaţii asumate la nivel guvernamental. La momentul de faţă, constatăm că decidenţii de la nivel central sunt nepregătiţi pentru deschiderea anului şcolar, din toate punctele de vedere. Toate deciziile privind începerea cursurilor, prevăzute în cadrul proiectului de act normativ, se iau cu 4-5 zile înainte de data de 14 septembrie, un interval de timp care nu permite pregătirea, de către fiecare şcoală, a măsurilor sanitare necesare. Anul şcolar nu poate începe aşa!”, a declarat Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.