Bacalaureat 2022. Ce facem cu liceele cu zero rată de promovare. De ce nu se doreşte desfiinţarea lor

Zeci de licee din România nu au avut niciun candidat care să fi promovat examenul de maturitate de anul acesta. Experţii în educaţie cer transformarea lor în şcoli profesionale cu o programă adaptată specificului de notă şi contracte care să le ofere elevilor o posibilitate de angajare la final.

Pe 1 iulie urmează să fie afişate rezultatele finale după contestaţii ale Bacalaureatului din acest an, sesiunea iunie-iulie. În ciuda rezultatelor excepţionale anunţate de Ministerul Educaţiei – o rată de promovare de 73,3% înainte de contestaţii, cea mai mare din ultimul deceniu, în condiţiile celui mai mic efectiv de elevi înscrişi –, cifrele arată că au fost licee, şi nu puţine, care nu au avut nici măcar un candidat care să obţină media minimă 6 pentru a trece examenul. 

Cîmpeanu: „Vom analiza” 

Astfel, potrivit platformei bacplus.ro, numărul liceelor care s-au aflat în această situaţie este de 42, patru dintre ele fiind în judeţul Maramureş, câte trei din Sălaj şi Constanţa şi câte două în judeţele Alba, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Ialomiţa şi Tulcea. O observaţie importantă este aceea că toate aceste licee sunt situate în mediul rural, în comune. Lista este completată de judeţe care au un singur liceu cu rată zero de promovare la Bac. Printre acestea se numără Bihor, Cluj, Giurgiu, Gorj, Prahova, Mureş, Satu-Mare, Sibiu, Vaslui, Vrancea şi Teleorman. 

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că va face o analiză a liceelor cu rezultate slabe la examenul de maturitate. „Vom analiza cu maximă atenţie acele şcoli care au obţinut rezultate mult sub medie. Vom vedea în ce măsură au fost şcoli care nu au avut niciun candidat «reuşit» la examenul de Bacalaureat”, a declarat oficialul. 

Vlaston: „Să le transforme în şcoli profesionale” 

Întrebat ce ar trebui făcut cu aceste licee unde niciun candidat nu a reuşit să promoveze Bacalaureatul, profesorul Ştefan Vlaston, expert în educaţie, este tranşant: „Să fie desfiinţate!”. Expertul mai spune că pentru toate aceste licee, statul a plătit degeaba salariile profesorilor şi cheltuielile de funcţionare. „Ce ţară şi ce activitate pe lumea asta îşi permite să plătească o instituţie cu randament zero? De ce nu sunt transformate acestea în licee agricole sau şcoli profesionale? Nu neapărat în licee agricole, că acolo trebuie să faci integrale şi fizică cuantică! Vă imaginaţi un copil dintr-o comună oarecare să-i vorbeşti de integrale! N-o să înţeleagă nimic! Totuşi, programa asta conţine. Cel mai bun lucru este ca aceste licee să se transforme în şcoli profesionale”, atrage atenţia Ştefan Vlaston. 

Cei care nu ştiu cum să facă să funcţioneze o şcoală profesională, mai spune Vlaston, să meargă la Braşov, la Şcoala profesională Germană Kronstadt. Chiar dacă aceasta este privată, acolo elevii învaţă cu burse, au parte de o instrucţie serioasă şi primesc repartiţii după absolvire. „Să facă şi ei la fel, dacă vor. Pentru că nevoie de muncitori calificaţi avem”. 

Motivul pentru care nu sunt închise aceste licee cu zero promovabilitate la Bacalaureat este acela că s-ar desfiinţa normele profesorilor, iar sindicatele se opun. „În primul rând, acesta este motivul. De ani întregi nu se face nicio mişcare la normele profesorilor pentru că le sar sindicatele în cap. Şi atunci, preferă să mergem mai departe în tâmpenia asta comunistă, că acest învăţământ funcţionează în tipare comuniste, cu aceeaşi materie, cu aceleaşi planuri de învăţământ. Pentru că profesorii nu vor să se schimbe nimic, pentru că ar trebui să muncească să înveţe să predea şi altceva decât au făcut o viaţă”, este categoric Ştefan Vlaston. 

Mihai Maci: Trebuie analizat în context 

Universitarul Mihai Maci propune însă o analiză a fiecărui liceu în parte pentru a identifica motivele. „Primul lucru care trebuie făcut este acela de a nu crea panică. Pentru că, pe de o parte, noi funcţionăm în regimul în care înţelegem tot şi nu facem nimic, pe de altă parte, ne ducem cu barda la ei şi începem să-i ameninţăm că închidem liceul, că-i dăm afară. Nu este bună niciuna dintre aceste variante”, consideră expertul. 

Important este să înţelegem de ce s-a ajuns în situaţia respectivă, adaugă Mihai Maci: „Pot fi licee unde sunt trimişi elevi prin repartiţie computerizată cu medii de 1 la Evaluarea Naţională. Aceşti elevi s-ar putea ca în proporţie de două treimi să nu frecventeze din motive care pot fi ale lor sau ale familiilor. Şcoala nu prea are la dispoziţie mijloace coercitive, ar trebui să-i dea afară, să se închidă clase, să se închidă prea multe lucruri. Şi atunci, vrând-nevrând, se ajunge la o variantă în care ei sunt promovaţi continuu şi dacă nu vin la şcoală”, mai spune universitarul. 

Asta înseamnă că una este problema şcolii, care, pentru a-şi păstra statutul, normele, directorul, îi promovează, şi alta este o problemă ceva mai largă decât a şcolii, pentru că mijloacele coercitive în care copiii aceştia se duc la şcoală nu ţin în totalitate de şcoală. „Dar pot exista multe alte situaţii, şi toate aceste lucruri ar trebui cunoscute. O situaţie din Gorj s-ar putea să nu fie similară cu una din Vaslui”, punctează Mihai Maci. 

Şi mai este ceva, adaugă expertul: „La aceste şcoli nu este de nicio utilitate ca elevii să studieze integrale şi derivate la Matematică sau poezie hermetică la Limba română. Eu cred că ar fi mai util să aibă o programă adaptată specificului de notă şi să încercăm variate forme de parteneriate care să le ofere o posibilitate de angajare la final. Poate că pe unii i-ar atrage. Pentru că, în acest moment, în România, îţi trebuie foarte multe diplome ca să te poţi angaja”. În România, învăţământul obligatoriu este de 12 clase.