Autorităţile mint! Ultimele studii scot la iveală că 280.000 de copii nu merg la şcoală. Cifra, mult mai mare ca cea raportată de stat
0Semnal de alarmă: Peste 280 de mii dintre copii români, cu vârste cuprinse între 7-17 ani nu merg la şcoală. Şi mai grav este că dintre aceştia, aproape 80 de mii au între 7 şi 10 ani. Cifrele sunt mult mai mari decât cele raportate de autorităţi. Cel puţin aşa arată cel mai recent studiu realizat de organizaţia ,,Salvaţi Copiii”. Principala cauză a abandonului şcolar în masă este sărăcia extremă în care copiii trăiesc.
Potrivit raportului, copiii din România sunt mai afectaţi de sărăcie decât adulţii. Mai exact, 51% dintre micuţi sunt extrem de săraci în comparaţie cu cei 38% din adulţi care trăiesc în sărăcie.
La 1 ianuarie 2016 în România erau aproape 4 milioane de copii ceea ce înseamnă că aproximativ 7 la sută dintre aceştia nu merg la şcoală deşi învăţământul este obligatoriu.
Sărăcia este cel mai impregnat fenomen în viaţa copiilor ce nu sunt integraţi în sistemul educaţional. Pentru a analiza fenomenul specialiştii folosesc conceptul de „sărăcie educaţională“.
Aceasta se referă la lipsa de oportunităţi care
să le permită copiilor să dobândească cunoştinţele şi abilităţile necesare
pentru a reuşi într-o lume aflată într-o schimbare rapidă (abilităţi
cognitive), precum şi să stabilească relaţii cu alte persoane sau să se
descopere pe ei înşişi şi lumea în care trăiesc (abilităţi necognitive).
Deprivarea materială şi sărăcia educaţională afectează
dezvoltarea şi starea de bine a copiilor încă din primii ani de viaţă. Cifrele arată că în
România aproape jumătate dintre copii între 3 şi 6 ani nu frecventează
învăţământul preşcolar, chiar dacă unii dintre ei au fost înscrişi la grădiniţă.
Astfel, deşi rata de înscriere în învăţământul preşcolar raportată de
autorităţile noastre este de 81%, datele europene privind
participarea efectivă la această etapă esenţială a educaţiei indică, pentru
România, un procent de doar 52% .
,,Această discrepanţă ne arată că un procent important de copii cu vârsta învăţământului preşcolar sunt înscrişi în mod formal la grădiniţă, dar nu beneficiază de astfel de servicii educaţionale. Acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori în cazul copiilor care provin din familii sărace, care nu îşi permit să suporte costurile directe şi indirecte ale frecventării grădiniţei (îmbrăcăminte, transport, alimente sau rechizite)“, precizează Gabriela Alexandresu, preşedintele organizaţiei, „Salvaţi Copiii".
,,Inclusiv Banca Mondială a atras atenţia asupra faptului că, deşi grădiniţele de stat ar trebui să fie gratuite, putând fi subvenţionate integral din fonduri publice, accesul copiilor din familii sărace la educaţia timpurie este împiedicat de taxele percepute părinţilor de aceste unităţi pentru a putea funcţiona, iar acest lucru limitează capacitatea copiilor respectivi de a se adapta la cerinţele învăţământului primar şi îi expune unui risc crescut de eşec şcolar pe viitor“, a mai adăugat aceasta.
Sărăcia din mediul familial influenţează şi performanţele elevilor
,,Sistemul de învăţământ este la fel de important ca şi familia întrucât modalitatea în care este organizat şi curriculumul formal susţine anumite forme de cunoaştere care sunt dobândite în afara şcolii. Discuţia devine şi mai importantă dacă şi performanţa obţinută la testările naţionale, considerată o măsurătoare obiectivă a rezultatelor elevilor este influenţată de mediul familial de provenienţă obiectivă a rezultatelor elevilor este influenţată de mediul familial de provenienţă. Ori dacă familia influenţează mai mult decât şcoala aceste performanţe, în ce măsură se mai poate discuta despre o evaluare realizată în „spiritul egalităţii de oportunitate educaţională” aşa cum este prezentată la nivel oficial?” este concluzia din teza de doctorat a lui Sebastian Ţoc, cercetător specializat în sociologia educaţiei.
Efectele neintegrării copiilor în sistemul de învăţământ
„Vom avea o criză şi mai mare a forţei de muncă. Asta în contextul în care 40% dintre elevii din România sunt anafabeţi funcţionali. Şansele acestora în vederea găsirii unui loc de muncă sunt foarte mici. Vom avea o piaţă a muncii deficitară, ceea ce înseamnă în general o economie disfuncţională la nivelul statului. De asemenea, lipsa educaţiei duce şi la fenomene precum violenţa în familie infracţionalitate şi altele“, a declarat pentru Adevărul, MIrcea Chivu, sociolog.
Lipsa de acces la educaţie are repercusiuni pentru copii şi la nivel psihologic, atrag atenţia specialiştii. „În primii ani de viaţă afectează foarte mult dezvoltarea psiho-emoţională a copilului. Chiar şi cel care doreşte foarte mult să îşi reia studiile va avea o problemă în privinţa readaptării şcolare. După o absenţă îndelungată îşi va pierde din cunoştiinţe şi deprinderi. Acesta poate recupera numai în condiţiile în care voinţa lui este foarte puternică, iar familia îşi permite să îi ofere sprijinul necesar. Cu cât copii sunt mai mici, cu atât le va fi mai uşor să se reintegreze în sistemul educaţional“, explică psihologul Mihai Copăceanu.
Copiii din mediul rural şi cei de etnie romă sunt mai afectaţi
„Aproximativ 9% dintre copiii romi din ciclul primar sunt în afara
sistemului de învăţământ, comparativ cu media celorlalţi copii care este de 4%. Asta se întâmplă din varii motive: de la
faptul că sistemul educaţional nu are metodele prin care să îi atragă pe aceştia şi până la
dezinteresul părinţilor sau lipsa de perspectivă a autorităţilor. Nu este o cauză
etnică, ci vorbim de cauzele sărăciei extreme, mai ales a copiilor din mediul rural.
Romii find suprareprezentaţi în comunităţile sărace, logic ca sunt şi subreprezenaţi în sistemul de învăţământ", susţine Gelu Duminică, preşedintele agenţiei ,,Împreună"