ANALIZĂ Concluzia studiilor europene despre învăţământul din România: Multă şcoală, dar de mântuială
0România este pe al III-lea loc în Europa în ceea ce priveşte timpul pe care copiii noştri îl petrec obligatoriu la şcoală: 11 ani. Cu toate acestea, suntem codaşi în ceea ce priveşte rezultatele la testele PISA, 42% dintre elevi fiind analfabeţi funcţionali. În plus, suntem tot pe locul III la abandonul şcolar. Experţii din învăţământ spun că acest lucru este cauzat de modul superficial în care se practică activitatea didactică.
În România, învăţământul obligatoriu este de 11 ani, adică o perioadă mai lungă comparativ cu cea din ţările nordice, de exemplu, unde se învaţă 9 sau 10 ani. Cu toate acestea, rezultatele noastre din Educaţie nu reflectă acelaşi nivel de performanţă, după cum arată studiile Eurostat sau cele de la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECDE).
Concret, rata abandonului şcolar din România este în continuare printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Concret, ţara noastră România se află pe locul al III-lea în UE în privinţa ratei abandonului şcolar (18,5%). Înaintea noastră se clasează Malta (19,6%) şi Spania (19%), potrivit datelor Eurostat.
Nici la capitolul ultimelor testări de tip PISA România nu stă prea
bine. Suntem pe locul 48 din 70, primele locuri fiind ocupate de
Singapore şi Japonia. Elevii români se compară cu cei din Emiratele
Arabe Unite, Cipru sau Albania, potrivit datelor transmise de OECDE. Acelaşi raport arată că 42% dintre elevii români sunt analfabeţi funcţionali, adică pot citi un text dar nu îl înţeleg.
*Programul PISA este o evaluare internaţională comparativă care măsoară dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, aflaţi la finalul învăţământului obligatoriu, în trei domenii principale: citire/lectură, matematică, ştiinţe.
Specialiştii în Educaţie spun că numărul relativ mare de ani petrecuţi la şcoală, obligatoriu, nu face decât să sublinieze ineficienţa sistemului educaţional, care se bazează mai degrabă pe cantitate decât pe calitate. „ Degeaba îi ţii mai mult la şcoală, dacă tot ce vor face este să înveţe integrale şi derivate. Important este să ai un sistem de învăţământ eficient şi adecvat nevoilor elevilor, să ai profesori bine pregătiţi şi plătiţi după rezultatele şi performanţele muncii. În fond, e vorba de diferenţa dintre calitate şi cantitate“, este de părere preşedintele asociaţiei „Edu Cer“, Ştefan Vlaston.
„Şcoala românească este o reprezentare a sistemului de tip <<formă fără fond>>. Atunci când ceea ce se întâmplă în Învăţământ este din alt film în raport cu cerinţele şi dinamica societăţii actuale, nu te poţi aştepta la performanţă nici dacă faci 1000 de ani de şcoală“, crede şi specialistul în Educaţie, Marian Staş.
Superficialitatea din învăţământul preuniversitar afectează mediul universitar şi piaţa muncii
Experţii din mediul universitar spun că slabele rezultate din învăţământul preuniversitar afectează mediul studiilor superioare cât şi piaţa muncii. „O parte dintre profesorii universitari, şi aici mă refer la toate cadrele didactice din învăţământul superior, spun că sunt dezamăgiţi de studenţiii care intră pe băncile facultăţii. Acelaşi lucru este valabil şi pentru angajatori, care se arată nemulţumiţi de pregătirea mult prea abstractă a studenţilor, neavând nicio legătură cu realitatea“, afirmă secretarul de stat pe mediul universitar din Ministerul Educaţiei, Gigel Paraschiv.
Această chestiune este susţinută şi de sociologi, care subliniază că e vorba de un fenomen de tip determinist. Practic, fără o Educaţie adecvată este puţin probabil să ai angajaţi calificaţi pe piaţa muncii. „Aceste cifre ne arată fără niciun fel de echivoc calitatea învăţământului din România. Mulţi dintre elevi trec prin şcoală fără a rămâne cu nimic semnificativ sau util care să îi ajute la facultate sau în vederea adaptării pe piaţa muncii“, a explicat sociologul George Butunoiu.
Ministerului Educaţiei a transmis că este posibil să ajungem la 13 ani obligatorii în şcoală
„Până în 2020 trebuie să reglementăm învăţământul de 12 clase, pentru că aşa prevede Legea Educaţiei. E posibil însă să dobândim o formulă pentru toate cele 13 clase ca să fie obligatorii, adică inclusiv clasa pregătitoare. Încă nu am ajuns la o concluzie în acest sens. Rămâne să dezbatem acest subiect“, a declarat pentru „Adevărul“, Ariana Bucur, secretar de stat pe mediul preuniversitar în cadrul Ministerului Educaţiei.