Alternativa școlii private este încă la început
0Învăţământul particular există în România doar la extremele de vârstă, grădiniţă şi facultate, fiind aproape inexistent la celelalte cicluri educative. România este una dintre ultimele ţări ale Uniunii Europene şi în privinţa numărului de copii înscrişi în şcoli particulare.
Europa Occidentală şi Statele Unite au o veche şi bogată tradiţie în privinţa învăţământului particular, de la nivelul Abecedarului până la cel al cercetărilor avansate. Părinţii aleg în mod natural varianta şcolii particulare, din dorinţa de a asigura copiilor cea mai bună educaţie cu putinţă.
Citeşte şi:
Botoşani: Şcoală primară transformată în birt sătesc
În România, învăţământ particular de succes - cel puţin din punct de vedere financiar - există doar la nivel universitar. Numărul şcolilor private poate fi numărat pe degetele unei singure mâini, ele fiind rezervate în general celor care sunt dispuşi să plătească peste 10.000 de euro pe an. Firesc, foarte puţini copii merg la aceste şcoli.
Potrivit statisticilor oficiale ale Ministerului Educaţiei în România funcţionează peste 400 de grădiniţe private, dar numai una din cinci este acreditată. Numărul grădiniţelor de stat este de peste patru ori mai mare.
Părinţii vor ce-i mai bun
În ciuda crizei financiare care i-a îndepărtat pe mulţi părinţi de aceste instituţii, există un real interes, astfel că numărul copiilor înrolaţi în grădiniţele particulare a crescut de la 3.500 - în urmă cu 10 anii, până la peste 11.000 în prezent. Potrivit unui studiu al Fundaţiei Dinu Patriciu, este vorba în total, de un procent nesemnificativ totuşi din numărul copiilor: mai puţin de 2%, ceea ce înseamnă că 98% din totalul preşcolarilor învaţă în grădiniţe de stat.
În vestul Europei, situaţia stă exact invers. Cei mai mulţi dintre copii învaţă la privat: în Olanda (68%), în Germania (64%), iar în Belgia (53%), media europeană fiind de 32%. Situaţia e similară şi la clasele primare, unde pe primul loc e tot Olanda, cu peste 75%. Podiumul e completat de Belgia (56%) şi Spania - 30%. Peste media europeană de 14% se află şi Franţa (22%) şi Marea Britanie (20%).
Diferenţe de buget
Preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din România, Viorel Doha, spune că începutul învăţământului preuniversitar de aici este timid, dar promiţător.
„Diferenţa fundamentală o reprezintă numărul mai mic al copiilor dintr-o grupă de grădiniţă, respectiv dintr-o clasă a unei şcoli private. Aceste instituţii au totodată un alt buget, care le permite să angajeze profesionişti pentru diverse activităţi suplimentare, precum dans, ori cursuri de limbi străine. Spre exemplu, la o şcoală din Arad, la ciclul primar, la after- school vin profesori renumiţi din oraş să le explice copiilor tainele aritmeticii."
Situaţia s-ar putea schimba radical şi în România dacă noua lege a Educaţiei va conţine în forma finală şi prevederile privind acordarea tichetelor de creşă pentru părinţi. Acestea vor putea fi folosite şi pentru achitarea costurilor înscrierii la grădiniţele private, fie şi parţial, iar părinţii preşcolarilor vor profita de noua oportunitate.