Alocație de doar 100 de lei pentru copiii cu absențe - propunerea care a produs revoltă: „Același criteriu și pentru parlamentari”

O propunere legislativă depusă în Parlament stârnește critici în lanț. Inițiatorii își doresc ca alocația să fie cuprinsă din două părți: una fixă, în valoare de 100 de lei, și o parte flexibilă, de până la 250 de lei, acordată doar copiilor care au 10 la purtare și nu absentează. Criteriul absențelor ar urma să fie valabil și la grădiniță, dacă inițiativa ar trece. ,,Nu este constituțional", spune profesoara Vali Neagu. În timp ce mai mulți părinți propun ca și parlamentarilor care absentează să li se reducă veniturile. 

Ce prevede proiectul legislativ

Inițiativa propune diminuarea alocației de stat pentru copiii între 3 și 18 ani, de la 292 de lei la 100 de lei. În timp ce ,,minimum 250 de lei" ar urma să fie acordați sub forma unei „burse de prezență”. 

Această bursă ar fi condiționată de:

• frecventarea cursurilor,
• menținerea mediei 10 la purtare sau a calificativului „foarte bine”.

Suma pentru bursă ar urma să fie indexată anual cu rata media a inflației. 

Criteriul frecventării cursurilor ar urma să se aplice tuturor copiilor înscriși într-o formă de învățământ: de la grădiniță la liceu. 

,,În cazul preșcolarilor, se consideră îndeplinită condiția de frecventare a cursurilor și în situația în care aceștia înregistrează absențe nemotivate în limita a maximum 5 zile pe lună, fără ca acestea să afecteze dreptul la acordarea bursei de prezență”, scrie în propunere. 

În schimb, elevii ar fi condiționați de ,,prezența zilnică", cu excepția absenților motivate. 

Argumentul inițiatorilor

Autorii proiectului susțin că schimbarea este necesară pentru reducerea abandonului școlar.

Scopul acestei măsuri este stimularea participării constante la procesul educațional, responsabilizarea elevilor și a familiilor acestora, precum și reducerea fenomenului de abandon școlar și a părăsirii timpurii a școlii.

În expunerea de motive, aceștia afirmă că sistemul actual de alocații este unul ,,pasiv" și că statul ar trebui să încurajeze activ prezența elevilor la școală, nu doar să ofere sprijin financiar universal.

Felul în care se proceda în perioada comunistă este adus, de asemenea, ca argument. 

,,În plan istoric, reglementările anterioare anului ’89 consacrau un regim juridic diferit al alocației de stat pentru copii, caracterizat prin numeroase condiționări privind acordarea acesteia. Astfel, potrivit Decretului nr. 410/1985 privind alocația de stat și indemnizația pentru copii, dreptul la alocație nu era recunoscut tuturor copiilor în mod universal, ci era condiționat de statutul profesional al părinților, de veniturile familiei, de mediul de domiciliu (urban sau rural) și de numărul copiilor aflați în întreținere. Prin urmare, alocația avea un caracter predominant de sprijin social acordat familiei, dependent de diverse criterii socio-economice, și nu de drept universal al copilului, așa cum este consacrat ulterior de Constituție și în jurisprudența Curții Constituționale", scrie în expunerea de motive. 

Inițiatori sunt doi parlamentari UDMR, cărora li s-au alăturat mai mulți colegi din propriul partid, dar și de la alte formațiuni: cinci parlamentari PSD (Alexandru Ghighiu, Ariana Bucur, Virgil Chirilă, Andrei Cosmin, Mircea Nicula),  doi de la USR (Radu Mihaiu, fostul primar al sectorului 2, și deputatul Bogdan Rodeanu) și liberalii Florin Roman și Raluca Turcan. 

Profesoara Vali Neagu: „Alocația nu este o recompensă”

Propunerea este aspru criticată de Vali Neagu, profesoară de Limba și Literatura Română și consilier educațional la o școală dintr-o comunitate vulnerabilă: comuna Curcani, județul Călărași. 

Consider că este o măsură neconstituțională. Alocația este un drept al copilului, nu o recompensă. Condiționarea unei părți semnificative din ea riscă să penalizeze tocmai copiii din medii vulnerabile, unde absențele au, de cele mai multe ori, cauze sociale – sărăcie, lipsa transportului, probleme familiale –, nu lipsa de voință sau de interes față de școală.

Deși pe termen ar putea funcționa ca stimulent, pe termen lung o astfel de condiționare vine cu un risc major, spune profesoara: adâncirea inegalităților. 

Copiii care pornesc deja cu dezavantaje vor pierde mai ușor acei bani, fără ca problemele reale din spatele absenteismului să fie rezolvate.

Întrebată ce a observat în practica de zi cu zi că reduce de fapt abandonul școlar, Vali Neagu vorbește despre mai multe paliere importante:

,,Copiii rămân la școală atunci când există sprijin constant: masă caldă, rechizite, programe educaționale și relații de încredere cu profesorii. În schimb, lipsa resurselor, migrația părinților și nevoia de a munci acasă duc frecvent la absențe. Un exemplu foarte clar este Școala de vară organizată în 2024, la Curcani: am avut cea mai mare prezență – aproximativ 100 de copii care au venit zilnic timp de o lună, în iulie. Un factor esențial a fost masa caldă. De asemenea, prin proiecte de tip „Școală după școală”, realizate în parteneriat cu ONG-uri, prezența la cursuri a crescut vizibil, iar astăzi avem copii din această comunitate care sunt elevi de liceu."

Consilierea familiilor, prezența mediatorilor școlari și sprijinul real pentru profesorii care lucrează în zone defavorizate sunt măsuri care ar putea contribui la reducerea fenomenului la nivelului național, crede cadrul didactic.

,,Investiția în prevenție este mult mai eficientă decât sancționarea. Este necesar un cadru național clar, care să garanteze drepturi egale, dar cu soluții adaptate la nivel local. Fiecare comunitate are probleme specifice, iar măsurile eficiente sunt cele flexibile, construite pe realitățile din teren", adaugă Vali Neagu. 

„Propun același criteriu pentru toți parlamentarii"

Pe rețelele sociale, propunerea a generat rapid reacții, cele mai multe critice. 

„Dacă un copil își pierde alocația pentru 20 de ore lipsite pe an, propun același criteriu pentru toți parlamentarii. Să li se taie toate veniturile pentru 20 ore de absență din Parlament și să folosească și ei mijloacele de transport în comun sau să meargă pe jos.”, a scris o mamă pe grupul de Facebook Părinții Elevilor din România. 

Alți părinți au atras, la rândul lor, atenția: 

„Ce legătură are? Alocația NU e bursă!”;

„Sună a discriminare! Alocația de stat este un drept al copilului conform Constituția României și legislației specifice privind protecția copilulu. Nu este un ajutor opțional, ci un drept garantat prin lege pentru fiecare copil!”;

„Da, abandonul școlar ar putea fi redus dacă prin primirea unor bani pentru participarea la ore, dar asta nu înseamnă că alocația ar trebui scăzută. Alocația e un ajutor important pentru unii, chiar și așa mică cum e”.

Iar criteriul de aplicare - încă de la grădiniță - i-a surprins pe mulți:

„O mare prostie! Cum să dai alocația în funcție de prezența la GRĂDINIȚĂ???? Copiii de grădiniță merg trei zile și două săptămâni stau acasă că sunt bolnavi. Este o mare prostie! Ce ar trebui să facem, să îi ducem bolnavi?”.

Sarcastic, un părinte a scris:

„Eu aș zice să le scoată de tot alocația și să o dea  parlamentarilor, ce să își mai bată capul?”