8 soluţii radicale pentru îngrijirea copilului

Îngrijirea copilului trece printr-o perioadă de criză. Costurile în Marea Britanie se apropie de 5.000 de lire sterline pe an (6.350 de euro), la care se adaugă cele pentru baby-sitting.

Cu bebe la locul de muncă

În Statele Unite, un număr din ce în ce mai mare de companii permit proaspetelor mămici să-şi aducă copilul la birou. Concediul de maternitate este ilegal, motiv pentru care femeile se întorc la muncă la doar câteva săptămâni după ce au născut.

Will Humble, directorul unei agenţii din Arizona care a pus în aplicare această metodă, susţine că productivitatea pe termen lung este astfel asigurată, iar angajamentul faţă de salariaţi devine mai solid.

Metoda lui Humble a fost încercată şi în compania Addison Lee din Marea Britanie, unde a fost primită cu entuziasm de colectivul de muncă. Însă, un profesor de la Institutul de Educaţie al Londrei, specialist în îngrijirea copilului, crede că această măsură este un şiretlic şi propune indemnizaţii mai mari pe timpul concediilor maternale.

Un nou serviciu naţional

La fel cum există deja un Serviciu Naţional de Sănătate în Marea Britanie, Luke Akehurst, consilier local al Londrei, consideră că este necesar un centru dedicat îngrijirii copilului, cu standarde şi cu preţuri stabilite la nivel naţional. Însă, din perspectivă guvernamentală, planul sună destul de costisitor, deoarece îngrijirea copilului trebuie să acopere costurile de acasă, de la şcoală, îngrijirea privată şi aşa mai departe.

Îngrijire gratuită cu profit generat

Dalia Ben-Galim, director asociat pe sectorul familie, comunitate şi muncă de la Institutul de Cercetare a Politicii Publice, a declarat că o reglementare pentru îngrijirea universală gratuită înseamnă un profit  net pentru stat de 20.050 lire în patru ani. Această măsură a fost pusă în practică la Viena, Austria, unde îngrijirea copiilor de până în şase ani este gratuită pe parcursul întregii zile.

Ajutor între generaţii

Construirea de azile de bătrâni este, de asemenea, o problemă a societăţii actuale de pretutindeni, de aceea în Statele Unite au apărut centre în care cuplurile care muncesc îşi pot duce deopotrivă copiii şi părinţii ajunşi la vârsta pensionării. Astfel, costurile sunt reduse, iar potenţialul de dezvoltare socială a copiilor este crescut.

Clasica instituţie: creşa

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, şantierele navale Kaiser din Statele Unite au încurajat dezvoltarea creşelor şi, astfel, compania a avut parte de forţa de muncă necesară pentru construirea vaselor, dat fiind faptul că acestea funcţionau 24 de ore din 24. Din păcate însă, în prezent, numai companiile mari asigură acest serviciu de îngrijire a copilului, pe când multe altele nici nu iau în considerare această posibilitate, întrucât presupune costuri foarte ridicate.

De la părinte la părinte

În Suedia, dar şi în Statele Unite şi Canada există grupuri de voluntari care au grijă de copii, organizate şi susţinute de părinţi. China Martnes, fondatoarea unei astfel de comunităţi din Baltimore, a dezvoltat un model pentru o cooperativă de acest gen. Martens susţine că acest sector nu ar trebui să fie numai responsabilitatea părinţilor, ci a societăţii ca întreg, inclusiv a celor care nu au copii.

„Sectorul informal de îngrijire este esenţial”, spune dr. Eva Lloyd, lector în îngrijirea copilului la Universitatea de Est din Londra. În schimb, psihologul B.F. Skinner consideră că realizarea unor astfel de comunităţi nu e uşoară. „Se încearcă formalizarea unui segment care ar trebui să existe informal. Problema se pune în privinţa calităţii. Cum se va face controlul calităţii?”, întreabă Skinner.

Program prelungit în şcoli

O soluţie posibilă pentru îmbunătăţirea serviciului de îngrijire a copilului este prelungirea programului din şcoli, care să includă şi un centru dedicat îngrijirii bebeluşilor.  Ultima reglementare din Marea Britanie impune un program de la ora 08.00 la 18.00 în şcoli, precum şi o gamă de servicii care să acopere nevoile copiilor înainte şi după orele pretrecute la şcoală. Bineînţeles, şi această măsură ridică problema costurilor, dar şi cea a opiniilor personale privind durata de timp pe care copilul ar trebui să o petreacă la şcoală.

Status-quo-ul

Se discută şi posibilitatea ca îngrijirea copilului să fie lăsată în totalitate în seama părinţilor, iar sub acest aspect o soluţie ar fi ca unul dintre părinţi să rămână acasă. Însă, părerile sunt împărţite. Deşi din punct de vedere financiar ar fi pe deplin profitabil pentru familiile britanice, psihologul Skinner consideră că un singur membru al familiei nu e în stare să acopere toate costurile decât dacă acesta câştigă foarte bine, ceea ce nu este o realitate în majoritatea cazurilor.