VIDEO Ascensiune mondială în ritm de samba

Cu o economie aproape falimentară în urmă cu un deceniu, gigantul sud-american s-a transformat într-unul dintre „greii“ planetei. Aşa cum Olimpiada de la Beijing, din 2008, a marcat revenirea Chinei în primul eşalon al puterilor lumii, „Rio 2016“ va fi un simbol al renaşterii Braziliei.

După un deceniu de slabe performanţe economice, Brazilia a reuşit, în ultimii câţiva ani, să obţină rezultatele scontate, date fiind resursele naturale abundente, democraţia şi vasta piaţă de consum.

Citiţi şi:

• OLIMPISM: Rio de Janeiro, o necunoscută pentru sportivii români
• Guvernatorul din Tokyo a denunţat "logica invizibilă" a CIO 
• OLIMPISM: Explozie de bucurie la Rio după aflarea deciziei CIO
• Rio de Janeiro a reclamat Madridul la CIO

Cea mai mare ţară a Americii Latine, Brazilia numără 190 de milioane de oameni.

Victoria oraşului Rio de Janeiro în cursa pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2016 ar putea fi cel mai spectaculos semn al profilului din ce în ce mai accentuat al Braziliei pe scena mondială.

Nici măcar criza economică nu a reuşit să devieze prea mult ţara sud-americană din ascensiunea sa. Economia braziliană a ieşit repede din recesiune şi şi-a reluat creşterea în acest an.

O ţară respectabilă

Eşecul Braziliei de a obţine rezultate pe măsura capacităţii sale a făcut-o mult timp, ţinta unei glume. Se spunea că  Brazilia e ţara viitorului, şi aşa va rămâne mereu”.

Brazilienii au trecut prin momente grele, în timpul dictaturii militare din perioada 1965-1984 şi în anii de inflaţie şi de criză economică de la sfârsitul secolului trecut.

Ţara avea încă mari greutăţi în 2002, când pieţele financiare s-au prăbuşit din cauza temerilor că Brazilia va apuca pe acelaşi drum ca şi ţara vecină, Argentina, lovită greu de criză.

De atunci, anii de creştere robustă şi farmecul preşedintelui Luiz Ignacio Lula da Silva, care funcţionează la fel de bine la summiturile mondiale ca şi în cartierele sărace din Rio, au făcut din Brazilia o ţară respectabilă din punct de vedere economic şi diplomatic.

În 2006, Brazilia a terminat de plătit datoria la Fondul Monetar Internaţional, înainte de termen, iar în acest an a împrumutat, ea însăşi, FMI cu 10 miliarde de dolari.

A câştigat trei puncte de rating privind siguranţa investiţiilor în ultimele 18 luni  şi a devenit, treptat, egalul marilor puteri diplomatice, în domenii precum comerţul mondial şi negocierile privind încălzirea globală.

Firme de calibru mondial, precum compania petrolieră Petrobras şi cea minieră, Vale, au înflorit în ultimii ani, ajutând la extinderea ariei investiţiilor braziliene şi a influenţei Braziliei în America Latină şi nu numai.


Anuntarea orasului gazda JO 2016 si reactiile brazilienilor

Drumul către ieşirea din sărăcie

În contextual crizei financiare, Brazilia a fost una dintre ţările care au condus eforturile de a da mai multă putere ţărilor în curs de dezvoltare în luarea deciziilor la nivel internaţional, accentuând profilul grupului G20 şi al grupului BRIC al marilor pieţe emergente, format din Brazilia, Rusia, India şi China.

Argumentele preşedintelui Lula în demersul pentru găzduirea primei Olimpiade a Americii Latine au păstrat aceeaşi linie: ideea că ţările bogate s-au bucurat sufficient de spectacolul şi de prestigiul olimpic. 

Renaşterea Braziliei reprezintă un drum pentru ieşirea din sărăcie pentru circa 20 de milioane de oameni, dintre care majoritatea au beneficiat de programele sociale generoase ale lui Lula.

„Dumnezeu e brazilian“

Brazilia a avut şi un dram de noroc. Explozia preţurilor mărfurilor  i-a mărit veniturile din exporturi de materii prime, cum ar fi minereurile de fier sau recoltele de soia. De asemenea, cea mai mare descoperire recentă de rezerve de petrol din lume, a fost făcută în 2007, în dreptul coastei oraşului Rio de Janeiro.

Descoperirea, în care guvernul şi-a pus speranţa că o să ajute Brazilia să se ridice la statutul de ţară dezvoltată, i-a făcut pe brazilieni să reînvie un vechi proverb: “Dumnezeu de brazilian”.  Şi totuşi, Brazilia are o mulţime de probleme pe care trebuie încă să le depăşească înainte de a intra în clubul de elită al ţărilor dezvoltate.

Sistemul de educaţie suferă din cauza subfinanţării cronice. Brazilia nu are universităţi de calibru mondial, iar oamenii de afaceri sunt îngrijoraţi de lipsa de mână de lucru calificată. Infrastructura precară ameninţă şi ea să împiedice creşterea ţării.

În ciuda identităţii multietnice a Braziei, o altă problemă nerezolvată este rasismul, care reprezintă o barieră în calea  accesului la educaţie şi la joburi pentru indigeni şi pentru populaţia de culoare. Şi, cu tot progresul economic, Brazilia rămâne una dintre ţările cu cea mai mare inegalitate socială şi cu o mare rată a sărăciei, a infracţionalităţii şi a analfabetismului, mai ales în regiunea de nord-est şi în marea regiune amazoniană a pădurilor tropicale.

Cea mai mare provocare pentru Brazilia nu sunt Jocurile Olimpice în sine, ci perioada care urmează, scrie analistul Alexandre Marinis, de la Bloomberg. Marele test este capacitatea de a îmbunătăţi viaţa milioanelor de copii din cartierele mizere ale oraşelor braziliene (numite “favelas”), care, probabil, nu vor avea prea mult de câştigat din organizarea Olimpiadei, al cărei cost estimativ se ridică la 14,5 miliarde de dolari.

Lipsuri

Cu tot progresul economic, Brazilia rămâne una dintre ţările cu cea mai mare inegalitate socială şi cu o mare rată a sărăciei, a infracţionalităţii şi a analfabetismului, mai ales în regiunea de nord-est şi în marea regiune amazoniană a pădurilor tropicale.

 „Nu mai suntem cetăţeni de categoria a II-a“

Luiz Ignacio Lula da Silva, primul preşedinte brazilian care a gestionat un boom economic   Foto: Getty

Luiz Ignacio Lula da Silva este primul preşedinte brazialian care a gestionat un boom economic, scoţând din sărăcie milioane de oameni.

Acest lucru a făcut din Lula unul dintre cei mai populari lideri mondiali, el bucurându-se de un procent de aprobare de  81% printre brazilieni. 

“Am fost ultimii loviţi de criza financiară şi primii care am ieşit din recesiune. Nu mai avem complexul acela al cetăţenilor de categoria a II-a”, a declarat, vineri, Lula da Silva în faţa Comitetului Olimpic Internaţional, la Copenhaga.


Clipul de prezentare al orasului Rio