Video Trump și președintele AP, Mahmoud Abbas, gesturi rare de apropiere la summitul de pace din Egipt

Președintele american Donald Trump și președintele Autorității Palestinene Mahmoud Abbas și-au strâns mâinile, au avut o scurtă discuție și au făcut o fotografie împreună luni, la summitul de pace de la Sharm el-Sheikh, Egipt, unde au fost prezenți peste 20 de lideri mondiali, relatează New York Times.

Gestul lui Trump a fost unul remarcabil, ținând cont de faptul că recent administrația americană i-a refuzat lui Abbas viza pentru a putea participa în persoană la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, care a avut loc la New York, în septembrie.

Tump și Abbas și-au strâns mâinile călduros și îndelung, angajându-se într-o conversație care nu a putut fi auzită. Apoi cei doi lideri au făcut o poză zâmbind la camere.

Administrația Trump a invocat preocupări legate de securitatea națională drept motiv pentru a refuza eliberarea vizelor pentru Abbas și delegația acestuia. Departamentul de Stat a transmis la acel moment că Autoritatea Palestiniană „subminează perspectivele de pace”. Totodată, a denunțat campanii precum înaintarea unor plângeri împotriva Israelului la Curtea Penală Internațională, acuzând AP că încearcă să ocolească negocierile pentru pace prin „eforturile de a asigura recunoașterea unilaterală a unui stat palestinian ipotetic”.

Tensiunile nu au fost vizibile în interacțiunea dintre cei doi lideri la summitul de pace din Egipt, luni. La un moment dat, în timpul discursului său, Trump l-a indicat pe Abbas și a  remarcat prezența acestuia la summit, stârnind aplauze din partea audienței. „Mă bucur că ești aici”, a spus Trump.

Abbas a depus eforturi concertate pentru a-și repara relația cu președinte american, care s-a deteriorat în primul mandat al președintelui SUA la Casa Albă.

În acea perioadă, Trump a promovat politici care au înfuriat Autoritatea Palestiniană, pe care Hamas a silit-o să părăsească Gaza în 2007, dar care administrează părți din Cisiordania ocupată de Israel. El a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului, a suspendat ajutorul acordat agenției Națiunilor Unite care sprijină refugiații palestinieni, a prezentat un plan de pace care favoriza Israelul și a contribuit la încheierea unor acorduri între Israel și statele arabe, cunoscute sub numele de Acordurile Abraham , care au ocolit ambițiile palestiniene de a înființa un stat independent.

Abbas a interzis înalților oficiali palestinieni să intre în contact cu prima administrație Trump. Dar a schimbat abordarea perioada premergătoare realegerii sale, anul trecut.

Massad Boulos, un om de afaceri libanez-american și socrul unei fiice a lui Trump, Tiffany, a fost un emisar neoficial al campaniei prezidențiale din 2024 către alegătorii arabi americani. Boulos l-a ajutat pe  Abbas să comunice cu candidatul Trump înaintea alegerilor, împreună cu Bishara Bahbah, o susținătoare palestiano-americană a lui Trump, potrivit unor persoane implicate în aceste contacte.

Boulos și Bahbah au declarat că s-au implicat în facilitarea transmiterii unei scrisori a lui Abbas către Trump în iulie, în care liderul palestinian condamna tentativa de asasinat împotriva candidatului de atunci.  Trump a postat scrisoarea pe platforma sa de socializare. În scrisoare, președintele AP își exprimat „îngrijorarea profundă” cu privire la tentativa de asasinat, a condamnat „actele de violență” și a cerut rezolvarea diferențelor de opinie prin comunicare.

Trump a răspuns direct pe scrisoarea, cu scrisul său distinctiv cu un marker negru Sharpie, adresându-se lui Abbas pe numele mic, notând că scrisoarea este „atât de drăguță” și declarând că „totul va fi bine”.

Planul de pace în 20 de puncte pentru a pune capăt conflictului în Fâșia Gaza, anunțat de Trump luna trecută, solicită Autorității Palestiniene, acuzată de corupție, să treacă printr-o perioadă de reforme înainte de a putea juca un rol în guvernarea enclavei.

Planul nu garantează înființarea unui stat palestinian, menționând doar doar că, pe măsură ce reconstrucția Fâșiei Gaza avansează și reformele Autorității Palestiniene sunt realizate, „s-ar putea crea în sfârșit condițiile pentru o cale credibilă către autodeterminarea și statul palestinian, pe care le recunoaștem ca fiind aspirația poporului palestinian”.