Trump se teme că Iranul va deveni o „nouă Libie”: „Ar prefera o înțelegere”

Președintele american se teme de o repetare a haosului care a aruncat Libia în anarhie și haos după ce dictatorul Muammar Gaddafi a fost înlăturat de la putere în 2011, în timpul administrației Obama, relatează presa americană. La acea vreme, Occidentul spera că moartea lui Gaddafi va deschide calea către democrație, dar s-a petrecut exact opusul.

„Ar prefera o înțelegere”, a declarat o sursă din anturajul lui Trump pentru New York Post.

Una dintre sursele ziarului a declarat că l-a auzit pe președinte spunând că este îngrijorat că Iranul va deveni precum Libia înainte ca Israelul să înceapă atacul aerian asupra Iranului.

O altă sursă apropiată administrației a declarat că a menționat și Afganistanul și Irakul.

O a cincea sursă care nu avea cunoștință directă despre remarcile despre Libia, dar care a fost informată despre considerațiile lui Trump, a declarat că președintele pare înclinat să ordone atacuri aeriene limitate pentru a distruge instalațiile nucleare iraniene de la Fordow și Natanz cu bombe „bunker buster” de 13.000 de kilograme, care nu pot fi transportate de avioanele israeliene.

„Libia a reprezentat un tip de angajament mult mai extins și s-a încheiat cu o schimbare de regim”, a remarcat aceasta.

„Dacă regimul cade, atunci nu va fi vina lui Trump, pentru că nu acesta este scopul atacului său foarte limitat.”

Sursa respectivă și-a exprimat îngrijorarea că „vom avea parte de cineva mai rău decât Khamenei”.

Trump a acordat Iranului o perioadă de grație de două săptămâni pentru a negocia un acord nuclear, dând astfel o nouă șansă diplomației în contextul unui risc crescut de escaladare ce ar atrage SUA într-o altă criză din Orientul Mijlociu.

„Există două motive pentru care Trump vorbește despre o altă Libia: primul este haosul creat după ce i-am făcut lui Gaddafi”, a declarat o sursă pentru Washington Post. „Al doilea este că intervenția din Libia a îngreunat negocierea unor acorduri cu țări precum Coreea de Nord și Iranul”.

Experții au avertizat că orice efort de răsturnare a regimului iranian, condus de liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, ar destabiliza și mai mult regiunea, riscând să alimenteze radicalizarea.

Trump a fost, de asemenea, un critic vehement al invaziei americane în Irak din 2003, numind-o „cea mai proastă decizie luată vreodată”.

„Iată-ne proștii lumii, pentru că am avut politicieni slabi care ne-au condus o perioadă mare”, spunea Trump în 2018, comparând decizia cu „aruncarea unei cărămizi mari într-un cuib de viespi”.

Războiul din Irak a fost declanșat de președintele George W. Bush sub pretextul că Saddam Hussein deținea arme de distrugere în masă. Consecința: o baie de sânge și moartea a 4.500 de militari americani.

Persoane din anturajul lui Trump au mai spus că ocupația prelungită a Afganistanului de către SUA îl preocupă foarte mult pe președintele american.

Invazia Afganistanului din 2001 a avut ca scop distrugerea talibanilor și a teroriștilor Al-Qaeda, dar s-a transformat într-un efort de schimbare a direcției politice națiunii, care avut drept consecință unul dintre cele mai lungi și mai costisitoare războaie ale Americii.

Războiul Israel-Iran a escaladat

Decizia lui Trump de a manifesta reținere timp de cel puțin două săptămâni vine în ciuda faptului că Iranul și-a intensificat atacurile și s-a lăudat că materialul său nuclear a supraviețuit bombardamentelor repetate ale Israelului.

În plus, regimul iranian a fost acuzat joi de lansarea a cel puțin unei bombe cu fragmentație asupra unor ținte civile, ceea ce ar reprezenta o abatere de la legile războiului.

Peste 100 de națiuni au semnat în 2008 un acord împotriva utilizării munițiilor cu fragmentație, care eliberează numeroase submuniții și sunt aproape imposibil de detonat cu precizie.

Israelul a lansat rachete asupra Iranului în încercarea de a-i paraliza capacitățile nucleare, iar recent Trump a declarat public că este dispus să se implice în război pentru a oferi forță militară SUA.

Dar a dat înapoi duminică, în contextul în care Marea Britanie, Germania și Franța au programat vineri discuții de pace cu Iranul.

„Având în vedere că există o șansă substanțială ca negocierile cu Iranul să aibă loc în viitorul apropiat, voi lua decizia în următoarele două săptămâni”, a anunțat Karoline Leavitt, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, citându-l pe președinte.

Între timp, milițiile susținute de Iran din Orientul Mijlociu au promis că vor ataca bazele militare americane din regiune în cazul în care SUA vor lansa un atac asupra Iranului.

„Reafirmăm, cu o claritate și mai mare, că, în eventualitatea în care Statele Unite vor intra în acest război, dementul (președintele american Donald) Trump va pierde toate trilioanele pe care visează să le cucerească din această regiune”, a declarat miliția irakiană Kataib Hezbollah.

„Fără îndoială, bazele americane din întreaga regiune vor deveni similare unor terenuri de vânătoare”, se adaugă în declarație.

Pe de altă parte, liderul Hezbollah, un grup militant libanez pro-Iran, a declarat că acesta va „acționa așa cum consideră de cuviință” ca răspuns la războiul în curs dintre principalul său susținător, Iranul, și Israel.

Simultan, Iranul s-a lăudat că toate materialele sale nucleare au fost mutate „într-un loc sigur” înainte ca rachetele israeliene să lovească siturile sale nucleare.

„Israelul a atacat Natanz, Isfahan, Khandab și Arak, dar acestea fuseseră deja evacuate”, a declarat joi comandantul iranian Mohsen Rezaei.

„Toate materialele au fost mutate într-un loc sigur”, a adăugat el.

Trump, avertizat de liderii europeni

Marea Britanie și Europa l-ar fi avertizat pe Trump că bombardarea Iranului i-ar pune în pericol pe occidentali, pe fondul temerilor că ar declanșa un val de atacuri de represalii.

Termenul limită de două săptămâni este o tactică pe care președintele a folosit-o deja, în special cu Vladimir Putin în războiul împotriva Ucrainei.

Apelurile pentru o pauză a ostilităților au venit la câteva ore după ce surse americane au confirmat că președintele a aprobat planuri detaliate pentru operațiunile americane împotriva instalațiilor nucleare iraniene, considerând că acestea trebuie distruse pentru a împiedica Teheranul să fabrice o bombă atomică.

Israelul a atacat siturile nucleare în principal la suprafață, însă experții consideră că doar bombele americane „distrugătoare de buncăre” de 13 tone au capacitatea de a distruge centrale precum cea de la Fordow, aflată adânc sub munte.

Surse au declarat pentru CBS News că Trump era deschis să permită Iranului să închidă Fordow, dar a decis că aceasta nu poate continua să opereze.

„El crede că nu prea are de ales”, a spus o sursă. „A termina treaba înseamnă distrugerea Fordow.”

Israelienii au spus la rândul lor că Operațiunea Leul care se ridică, așa cum a fost numită campania de bombardamente care durează de șapte zile, ar fi un eșec dacă Fordow ar rămâne în picioare.

În Libia, o tranziție democratică așteptată a lăsat loc unui peisaj infernal al șefilor militari nemiloși și al extremiștilor religioși.

Piețele de sclavi s-au deschis, iar teroriștii Statului Islamic s-au filmat decapitând grupuri de creștini pe plajă. Producția de petrol a scăzut, iar absența unui guvern central i-a determinat pe africani de pe întreg continentul să traverseze Mediterana spre Europa în ambarcațiuni nesigure.

Leavitt a declarat reporterilor la briefingul de joi de la Casa Albă că „președintele echilibrează multe puncte de vedere și ascultă nu doar pe ceilalți lideri mondiali, ci și pe consilierii săi, oamenii de aici din țară și poporul american”.

În ceea ce privește schimbarea de regim, Leavitt a declarat că „prioritatea principală a președintelui în acest moment este să se asigure că Iranul nu poate obține o armă nucleară și să ofere pace și stabilitate în Orientul Mijlociu”.