Trump promite că va susţine financiar industria petrolieră, după prăbuşirea istorică a preţurilor

Preşedintele american Donald Trump a afirmat marţi că intenţionează să ofere sprijin financiar industriei de petrol şi gaz, după ce preţul ţiţeiului în SUA a înregistrat o scădere fără precedent. Administraţia a profitat de prăbuşirea istorică a preţului petrolului pentru a cumpăra 75 de milioane de barili cu scopul de a umple rezerva strategică a SUA.

"Nu vom lăsa niciodată baltă măreaţa Industrie de Petrol & Gaz a SUA", a transmis Trump pe Twitter. "Le-am dat instrucţiuni ministrului energiei şi celui de finanţe să elaboreze un plan care să pună la dispoziţie fonduri astfel încât aceste companii şi locuri de muncă extrem de importante să fie în siguranţă multă vreme pe viitor!", a adăugat liderul de la Casa Albă.

Trump nu a specificat ce sume anume vor fi puse în joc sau ce companii urmează să le primească. 

Preşedintele Donald Trump a anunţat luni că Statele Unite vor profita de prăbuşirea istorică a preţului petrolului pentru a cumpăra 75 de milioane de barili cu scopul de a umple rezerva strategică a SUA.

"Ne umplem rezerva strategică de petrol şi ne gândim să punem până la 75 de milioane de barili în rezerve, ceea ce le va umple", a declarat preşedintele în cursul briefingului cotidian de presă privind pandemia de COVID-19.

Preţului petrolului s-a prăbuşit luni. Petrolul Texas a trecut la valori negative, astfel încât un cumpărător poate ajunge să primească bani pentru a cumpăra marfă.

La 13 martie, preşedintele Donald Trump anunţase deja că intenţionează să umple complet rezerva strategică.

La 17 aprilie, ea conţinea 635 de milioane de barili şi limita autorizată este în prezent de 713,5 milioane de barili.

Rezerva americană are o capacitate de depozitare de 727 de milioane de barili şi se află înmagazinată într-un complex de patru situri subterane în statele Texas şi Louisiana, pe malul Golfului Mexic.

Ţiţeiul este destinat situaţiilor de urgenţă, ca în 1991 în momentul operaţiunii "Furtuna Deşertului" după invazia Kuweitului de către Irak, în 2005 după uraganul Katrina sau în 2011 în cursul revoltei populare din Libia.

Luni, petrolul intermediar Texas (WTI, de referinţă pentru America) a înregistrat o prăbuşire istorică de 305% în contractele futures cu furnizare în mai, care au avut termenul limită marţi şi au închis pe teren negativ, la - 37,63 dolari.

Prăbuşirea înregistrată luni de cotaţia ţiţeiului WTI a fost cauzată, parţial, de saturaţia depozitului petrolier de la Cushing, statul Oklahoma, unul din cele mai importante din SUA.

Pandemia de coronavirus a lovit dur activitatea economică în toată lumea şi a diminuat cererea de petrol. Deşi OPEC şi aliaţii săi au încheiat un pact istoric la începutul acestei luni pentru a reduce producţia cu 9,7 milioane barili pe zi începând cu 1 mai, mulţi consideră că nu va fi suficient pentru a contracara scăderea cererii.

Managerul de portofoliu al Alfa Capital, Eduard Harin, spune care ar putea fi acţiunile SUA pentru a preveni falimentarea micilor producători locali, după ce preţul la petrol a atins valori negative.

Autorităţile americane ar putea reveni la intervenţii verbale pentru a stabiliza preţurile petrolului după prăbuşirea contractelor futures din mai pentru WTI, pentru a preveni falimentarea micilor producători locali, a declarat pentru RIA Novosti managerul de portofoliu al Alfa Capital Eduard Harin, citat de RIA Novosti.

Luni, ţiţeiul marca WTI cu livrare în mai, pentru prima dată în istorie, a atins valori negative, cotaţiile NYMEX ajungând la minus 40,32 dolari pe baril. Luni contractele ICE futures pentru marca Brent au scăzut la 25,38 dolari pentru un baril.

    ”Nu exclud că vor exista noi intervenţii verbale din partea SUA, deoarece ceea ce se întâmplă pe piaţa petrolului loveşte cel mai mult producătorii americani. Nu suntem în cea mai bună situaţie în acest moment, dar din moment ce au costuri de producţie mai mari, pentru ei este mai dureros acum. Există şanse mari ca unele dintre companiile petroliere mici americane să nu mai supravieţuiască timp de 1-1,5 luni, în timp ce preţurile rămân scăzute pentru următoarele contracte”, a declarat Harin.

"Nu exclud că pot exista intervenţii verbale, cum ar fi, de exemplu, înainte de OPEC, când (preşedintele american Donald) Trump a propus să ajungă la un acord. Nu exclud că acest lucru s-ar putea întâmpla din nou”, a adăugat expertul.

Marţi, ora Moscovei, Trump a spus că preţurile actuale ale petrolului sunt „foarte interesante”, lucru care va permite completarea rezervelor americane.

În acelaşi timp, aşa cum se arată în revizuirea experţilor BofA, terminalul din Cushing este deja umplut în proporţie de 70 la sută.

Luni, preţul petrolului din cadrul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol s-a depreciat până la 14,19 dolari pe baril, respectiv cu 21,9% (3,98 dolari) mai puţin faţă de ziua anterioară şi cea mai redusă valoare din acest mileniu. Barilul de petrol folosit drept referinţă de OPEC nu s-a mai vândut la un preţ atât de scăzut de la criza petrolieră din 1998/1999, provocată, ca şi acum, de un exces de ofertă şi o scădere a cererii mondiale, deşi într-o măsură mai mică decât în prezent.

O serie de miniştri din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol vor discuta marţi în cadrul unei videoconferinţe evoluţiile de pe piaţă şi mijloacele pentru implementarea rapidă a acordului de reducere a producţiei, care urma să intre în vigoare la 1 mai, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

După mai multe zile de negocieri, Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), Rusia şi alţi producători, reuniţi într-un grup denumit OPEC+, au convenit în 12 aprilie să-şi reducă producţia cu 9,7 milioane barili pe zi în lunile mai şi iunie, o scădere echivalentă cu aproximativ 10% din producţia mondială de petrol.

"Am propus implementarea imediată a acordului, ca să nu aşteptăm până în mai, şi de asemenea pentru a opri supraproducţia în aprilie", a afirmat o sursă din OPEC pentru Reuters.

Întâlnirea vine după prăbuşirea istorică de 305% experimentată luni de petrolul intermediar Texas (WTI, de referinţă pentru America) în contractele futures cu furnizare în mai, care au avut termenul limită marţi şi au închis pe teren negativ, la - 37,63 dolari.

Luni, preţul petrolului din cadrul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol s-a depreciat până la 14,19 dolari pe baril, respectiv cu 21,9% (3,98 dolari) mai puţin faţă de ziua anterioară şi cea mai redusă valoare din acest mileniu, a anunţat marţi OPEC.

Barilul de petrol folosit drept referinţă de OPEC nu s-a mai vândut la un preţ atât de scăzut de la criza petrolieră din 1998/1999, provocată, ca şi acum, de un exces de ofertă şi o scădere a cererii mondiale, deşi într-o măsură mai mică decât în prezent.

Comparativ cu valoarea sa maximă din acest an, de 70,87 dolari (pe 6 ianuarie), barilul OPEC a înregistrat o ieftinire de 80%.

Pandemia de coronavirus (Covid-19) a sporit incertitudinile privind piaţa globală şi a redus cererea pentru combustibili, iar depozitele terestre au ajuns la limită, apreciază analiştii.

Şi Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), în raportul său pe luna aprilie, a estimat că cererea globală de petrol ar urma să înregistreze în 2020 o scădere record cu 9,3 milioane de barili pe zi, din cauza paralizării economiei mondiale, ca urmare a pandemiei. Această cădere "istorică" va duce consumul mondial de petrol la nivelul din anul 2012, în jurul valorii de 90,5 milioane de barili pe zi, estimează agenţia cu sediul la Paris, care mizează totuşi pe o revenire progresivă pe parcursul celui de al doilea semestru.

În primul trimestru din 2019 s-a înregistrat cel mai scăzut nivel al preţului ţiţeiului din ultimii 18 ani, după ce măsurile adoptate pentru stoparea răspândirii pandemiei au redus cererea de ţiţei pe plan global, iar Arabia Saudită şi Rusia au intensificat bătălia pentru cota de piaţă.