SUA reiau supravegherea cu drone de mare altitudine în Marea Neagră după 11 luni de absență
0La mai bine de unsprezece luni de la ultima misiune cunoscută, Statele Unite au reluat zborurile de supraveghere de mare altitudine în regiunea Mării Negre, semnalând o posibilă recalibrare strategică în raport cu politica agresivă a Federației Ruse în sud-estul Europei.
Potrivit datelor publicate de platforma suedeză de monitorizare a traficului aerian Flightradar24, o aeronavă americană de tip RQ-4B Global Hawk, identificată cu indicativul „Forte10”, a efectuat sâmbătă, 17 mai, o misiune de recunoaştere în apropierea coastelor României. Avionul decolase de la baza aeronavală NATO din Sigonella (Sicilia) şi a zburat la o altitudine de aproximativ 15.500 de metri, la circa 130 km de Peninsula Crimeea – teritoriu ucrainean anexat de Rusia în 2014.
Este primul zbor de acest tip înregistrat oficial în spaţiul extins al Mării Negre din iunie anul trecut, un detaliu deloc lipsit de semnificaţie într-un context geopolitic marcat de stagnarea eforturilor diplomatice şi reluarea intensă a ostilităţilor militare.
Global Hawk: ochii din stratosferă ai Pentagonului
RQ-4B Global Hawk, produs de gigantul american Northrop Grumman, este cea mai mare dronă de supraveghere operaţională la nivel global. Cu o anvergură a aripilor de aproape 40 de metri şi autonomie de zbor de peste 30 de ore, aeronava este echipată cu radare de înaltă rezoluţie, senzori electro-optici şi infraroşii, permiţând cartografierea în timp real a unor suprafeţe vaste – de ordinul a 100.000 de kilometri pătraţi într-o singură zi.
Printre obiectivele tipice ale unor astfel de misiuni se numără monitorizarea sistemelor de apărare antiaeriană, a mişcărilor navale şi aeriene, precum şi culegerea de informaţii cu valoare strategică pentru aliaţii NATO de pe flancul estic.
O reluare cu mesaj politic: eşecul negocierilor ruso-ucrainene, urmat de un semnal aerian
Misiunea deasupra Mării Negre are loc imediat după eşecul discuţiilor directe ruso-ucrainene de la Istanbul, mediate de Turcia în data de 16 mai. Prima întâlnire faţă în faţă dintre Moscova şi Kiev după mai bine de trei ani s-a încheiat fără progrese concrete, cu excepţia unei înţelegeri punctuale privind schimbul a câte 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte.
Potrivit presei internaţionale, Federaţia Rusă a reiterat cerinţe inacceptabile pentru partea ucraineană: recunoaşterea anexării Crimeei, renunţarea la regiunile Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, precum şi angajamentul constituţional de neutralitate şi interzicerea bazelor militare străine pe teritoriul Ucrainei.
În urma blocajului diplomatic, trimisul special al preşedintelui american pentru Rusia, Steven Witkoff, a anulat vizita planificată la Moscova. În paralel, premierul britanic Keir Starmer a cerut reîntărirea regimului de sancţiuni împotriva Kremlinului şi accelerarea sprijinului militar pentru Ucraina.
Răspunsul Moscovei: cel mai amplu atac cu drone de până acum
La doar câteva ore după încheierea fără rezultat a negocierilor de la Istanbul, Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei, utilizând, potrivit autorităţilor de la Kiev, 273 de drone kamikaze de tip Shahed – cele mai multe într-o singură zi de la începutul războiului. Regiunile afectate au inclus zona Kievului, precum şi provinciile Dnipropetrovsk şi Doneţk, unde s-au raportat victime civile şi distrugeri semnificative.
Analiza temporală a evenimentelor – eşecul discuţiilor diplomatice, urmat de reluarea zborurilor americane de supraveghere şi escaladarea atacurilor ruseşti – indică un nou episod tensionat în confruntarea indirectă dintre blocul euro-atlantic şi Federaţia Rusă, cu potenţialul de a aduce din nou Marea Neagră în prim-planul confruntărilor strategice.