Statele Unite vin cu o nouă propunere pentru a descuraja Rusia

Statele Unite fac presiuni asupra aliaţilor europeni să pregătească mai multe batalioane NATO, nave, dar şi planuri de luptă, într-o nouă mişcare menită să dea un impuls strategiei Alianţei de descurajare a Rusiei, relatează Reuters.

Secretarul american al Apărării, Jim Mattis, va căuta să obţină susţinere pentru acest plan joi, la Bruxelles, în cadrul întâlnirii miniştrilor Apărării din statele membre ale Alianţei, un prim pas în a obţine sprijinul liderilor NATO la summitul din luna iulie, după cum au declarat pentru agenţia citată patru oficiali şi diplomaţi NATO şi SUA. 

Planul prevede ca Alianţa să aibă 30 de batalioane terestre, 30 de escadroane de avione de luptă şi 30 de nave gata să fie desfăşurate în termen de 30 de zile din momentul alertării. Tocmai din acest motiv, initiaţiva SUA a căpătat denumirea „30-30-30-30“.

Totuşi, propunerea nu face referire la un anumit număr de soldaţi şi nici nu a fost avansată o dată-limită pentru implemetare. Însă, menţionează Reuters, dimensiunea batalioanelor NATO este cuprinsă între 600 şi 1.000 de soldaţi. 

Planul reprezintă o provocare pentru guvernele europene, puse la zid de preşedintele american Donald Trump pentru că şi-au redus cheltuielile militare după Războiul Rece.

„Avem un adversar (Rusia) care se poate deplasa rapid în ţările baltice şi în Polonia într-un atac terestru“, a afirmat un diplomat NATO de rang înalt care a fost informat cu privire la planurile Statelor Unite. „Nu ne permitem luxul de a ne mobiliza în câteva luni“, a adăugat el.

În acest timp, un oficial american a declarat că iniţiativa are ca prim scop contracararea Rusiei şi se înscrie totodată în Strategia Pentagonului de Apărare Naţională. 

În plus, exerciţiile militare desfăşurate de Rusia anul trecut, care, potrivit oficialilor occidentali ar fi implicat 100.000 de membri ai forţelor armate, au generat îngrijorări legate de conflicte accidentale ce ar putea fi declanşate de astfel de manevre. De asemenea, există temeri legate de posibile incursiuni ale Rusiei în regiunile din spaţiul baltic în care se vorbeşte rusă. 

De cealaltă parte, Kremlinul respinge ferm că ar avea astfel de intenţii şi spune că, de fapt, Alianţa Nord-Atlantică este cea care reprezintă o ameninţare de securitate în Europa de Est. 

Relaţiile dintre Moscova şi Occident s-au deteriorat puternic după anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, iar Statele Unite privesc cu neîncredere discursul Kremlinului, dorindu-şi să fie pregătite pentru orice eventualitate.

Anexarea Crimeei de către Rusia a determinat NATO să înfiinţeze mici unităţi de reacţie rapidă şi să desfăşoare, pe principiul rotaţiei, patru batalioane în statele baltice şi în Polonia.

Însă nu este clar cât de repede şi-ar putea deplasa Alianţa trupele spre flancul său de est şi cât timp le-ar putea susţine, în contextul în care Franţa este angajată şi în misiuni în Africa, iar dimensiunea forţelor britanice ce pot fi desfăşurate s-a redus.

Reuters notează că nu este clar nici în ce măsură propunerea SUA „30-30-30-30“ va fi compatibilă cu alte iniţiative menite să îmbunătăţească apărarea europeană.

În luna decembrie a anului trecut, Uniunea Europeană a lansat un pact de apărare pentru a pune la punct forţe capabile să răspundă în situaţii de criză, iar preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, vrea crearea unei forţe comune de intervenţie europeană în caz de urgenţă.

„Avem un anumit număr de forţe în Europa, iar soldaţii nu pot fi angajaţi în fiecare popunere militară“, a explicat un diplomat NATO.