„Pușca păcii“, vândută la licitație în SUA. Povestea dramatică din spatele unui cadou care a supraviețuit Războiului Rece

O pușcă de vânătoare din aur, oferită în 1959, ca simbol al păcii de liderul sovietic Nikita Hrușciov ministrului american al Apărării,Neil McElroy, a apărut pe piața de colecții din SUA la prețul de 125.000 de dolari. Povestea acestui obiect istoric, care a supraviețuit celei mai aprige confruntări dintre URSS și Statele Unite – Criza din Cuba –, este la fel de dramatică precum epoca pe care o simbolizează.

Pușca cu două țevi, o piesă remarcabilă și rară, făcea parte dintr-un set de două arme pe care Hrușciov le-a dăruit în cadrul vizitei sale istorice din 1959. Cealaltă armă a ajuns în mâinile președintelui american Dwight D. Eisenhower. În timpul acestui turneu diplomatic de 12 zile, liderul sovietic a declarat că își dorea să construiască relații mai bune între cele două mari puteri și să contribuie la pacea globală.

Cadoul care a precedat catastrofa

La primirea cadoului, McElroy a fost impresionat de „frumusețea” puștii, exprimându-și speranța că „arma de foc pe care o vor utiliza, în viitor, cele două țări nu va fi mai mare decât aceasta, pentru a păstra pacea în întreaga lume”. Totuși, doar trei ani mai târziu, în octombrie 1962, decizia lui Hrușciov de a instala rachete sovietice în Cuba a dus lumea pe marginea unui conflict nuclear, în ceea ce a fost cunoscută drept criza rachetelor cubaneze.

Pușca, descrisă ca fiind într-o stare impecabilă, este acum vândută prin dealerul american Raab Collection, la prețul de 125.000 de dolari. Confecționată la Ijevsk, Rusia, arma este decorată cu scene de vânătoare pe plăci de aur, oferind un contrast fascinant cu tumultul politic al acelei perioade.

Nathan Raab, președintele Colecției Raab, a declarat: „Aceasta este o descoperire remarcabilă și un artefact frumos dintr-un moment definitoriu din istoria marilor puteri ale secolului al XX-lea”.

Vizita lui Hrușciov în SUA a marcat un moment istoric, fiind prima dată când un lider sovietic ajungea la Casa Albă. Evenimentul a avut loc la doar câteva săptămâni după ce vicepreședintele american Richard Nixon a efectuat o vizită în Uniunea Sovietică. În afară de pușcă, Hrușciov care a venit în America însoțit de soția sa Nina, fiicele Iulia și Rada, fiul Serghei și ginerele Aleksei, a mai adus și cadouri tradiționale – vodcă și tradiționalele păpuși Matrioșka.

Și președintele Eisenhower a organizat o cină de stat la Casa Albă, în timp ce Hrușciov și familia sa au făcut un tur prin țară.

Într-o atmosferă de optimism inițial, Hrușciov spera să îmbunătățească relațiile bilaterale, dar în 1960 tensiunile au crescut dramatic, după ce sovieticii au doborât un avion american de spionaj U2. Deși vizita părea să fi deschis o cale de dialog, un an mai târziu, în 1961, lumea se găsea în fața unei crize majore.

Ce a fost criza rachetelor cubaneze

Succesorul lui Eisenhower ca președinte, John F. Kennedy se afla la Casa Albă când criza rachetelor din Cuba a izbucnit doi ani mai târziu, aducând lumea mai aproape ca niciodată de războiul nuclear.

După un debut promițător al dialogului, în 1960, situația s-a înrăutățit.

La 1 mai 1960, forțele sovietice au doborât un avion de recunoaștere american U2, exacerbând și mai mult tensiunile.

După încercarea eșuată a Americii de a-l răsturna pe Fidel Castro, liderul cubanez a permis Uniunii Sovietice să desfășoare rachete nucleare în Cuba, punând focoasele la îndemâna majorității Statelor Unite.

Răspunsul Americii a fost să impună o blocadă navală pentru a împiedica livrarea de rachete.

Un alt moment cheie a venit pe 24 octombrie 1962, când navele sovietice care se îndreptau spre Cuba s-au apropiat de linia navelor americane care impuneau blocada. O încercare de a rupe blocada ar fi dus cel mai probabil la o confruntare militară, dar navele sovietice s-au retras.

În final, prin negocieri directe între Hrușciov și Kennedy, criza s-a încheiat printr-o înțelegere reciprocă: Uniunea Sovietică a retras rachetele din Cuba, iar Statele Unite au promis că nu vor invada Cuba. În schimb, SUA au promis că vor îndepărtat rachetele din Turcia.

Pentru o scurtă perioadă, acest acord a fost prezentat drept o victorie diplomatică pentru ambele părți, chiar dacă tensiunile rămâneau, iar teama de un război nuclear persista.

Într-un context global încă volatil, criza rachetelor cubaneze rămâne un moment definitoriu al Războiului Rece, când lumea s-a aflat pe marginea unei catastrofe nucleare.