Oficialii americani au făcut presiuni pentru a împiedica votul în privinţa retragerii trupelor americane din Irak

Oficialii americani au încercat să-i convingă pe omologii lor irakieni să împiedice votul din Parlament în privinţa prezenţei trupelor americane în ţară, potrivit a două surse familiare cu discuţiile, în timp ce preşedintele american Donald Trump a declarat că va impune sancţiuni Irakului, relatează CNN.

Oficialii americani au susţinut că ar fi dăunător pentru Irak să meargă pe această cale şi să voteze în această chestiune – însă argumentele n-au găsit teren de partea cealaltă.

Votul din parlamentul irakian nu are valoare de lege. Miniştrii irakieni se vor întâlni în această săptămână pentru a–şi stabili paşii următori.

Oficialii americani se vor întâlni luni şi marţi la Washington cu  omologii lor irakieni în contextul unor relaţii devenite tensionate după ce americanii au lansat un atac pe pământul lor transformând Irakul într-un câmp de desfăşurare a conflictului dintre SUA şi Iran. Totodată, irakienii se tem că uciderea generalului iranian Soleimani va alimenta acţiunile extremiste în loc să le atenueze.

Îndreptându-se pe Washington, Trump a vorbit cu reporterii la bordul Air Force One despre Iran, dar şi despre votul din Irak.

„Le vom impune sancţiuni cum n-au mai văzut vreodată”, a spus el precizând că dacă Irakul va retrage permisiunea prezenţei militare americane atunci va trebui să suporte costurile menţinerii trupelor americane din ultimii ani.

„Avem o bază aeriană extraordinar de scumpă aici, Ne-a costat miliarde de dolari să o construim. Nu plecăm până când nu dau aceşti bani înapoi”, a spus Trump.

Trump a reluat ameninţările la adresa Iranului.

„Ei pot să ne omoare oamenii, să-i tortureze, să ne arunce oamenii în aer, iar noi nu ne putem atinge de locurile lor culturale. Nu merge aşa”, a spus Trump.

Sâmbătă Trump a avertizat Iranul că va lovi  52 de obiective din Iran, inclusiv culturale dacă Iranul va răspunde cu represalii, câte unul pentru fiecare american ţinut ostatic după asaltul asupra ambasadei americane din această ţară, în 1979. Americanii au fost prizonieri 444 de zile, în semn de protest faţă d de faptul că SUA l-au primit pe şahul lor destituit susţinător al vestului fugit din ţară după Revoluţia islamică. Criza diplomatică prelungită a dus la ruperea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări în 1980.

Ambasadorii NATO urmează a se întruni luni de urgenţă la Bruxelles pentru a discuta situaţia din Orientul Mijlociu. Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a organizat întâlnirea după ce sâmbătă a suspendat misunea de antrenamente din Irak din raţiuni de securitate.