Macron şi Merkel se întâlnesc şi discută despre apărare şi relaţia transatlantică, după anunţul lui Biden

Angela Merkel şi Emmanuel Macron se întâlnesc vineri pentru a discuta despre Apărare şi relaţia transatlantică - în urma unor fricţiuni - la o zi după anunţul unei apropieri între Statele Unite şi aliaţii lor tradiţionali, relatează AFP.

”Preşedintele şi cancelarul vor discuta în prezenţa miniştrilor lor de Externe şi Apărării despre o consolidare a suveranităţii europene şi vor face un bilanţ de etapă” al marilor subiecte în curs, potrivit preşedinţiei franceze.

”Ei vor aborda mai ales probleme ale Apărării europene (...) şi probleme transatlantice şi internaţionale”, potrivit aceleiaşi surse.

O conferinţă de presă comună este prevăzută la ora 15.00GMT (17.00, ora României).

Această reuniune intervine la o zi după primul mare discurs de politică externă al lui Joe Biden, în care noul preşedinte american a rupt cu politica lui Donald Trump şi şi-a proclamat voinţa de a strânge relaţiile cu aliaţii tradiţionali ai Statelor Unite, citând inclusiv Franţa şi Germania.

FRICŢIUNI

Atât Parisul, cât şi Berlinul se felicită de acest nou start, după patru ani de răceală, însă punctele de vedere asupra naturii relaţiei transatlantice nu sunt într-un acord perfect.

Această diferenţă a putut să fie măsurată în urma unui schimb de replici de o intensitate rară, la sfârşitul lui noiembrie, cu privire la nivelul emancipării Apărării europene faţă de Statele Unite, între şeful statului francez şi ministrul german al Apărării, o apropiată a Angelei Merkel.

Emmanuel Macron se declara atunci ”într-un dezacord profund” cu un editorial al lui Annegret Kramp-Karrenbauer, supranumită AKK, în care aceasta considera că ”trebuie să terminăm cu iluzia unei autonomii strategice europene” şi că ”europenii nu vor putea să înlocuiască rolul capital pe care Statele Unite îl au ca garante ale securităţii lor”.

Înaintea acestui episod, declaraţia deranjantă a preşedintelui francez din 2019 despre ”moartea cerebrală” a NATO, chiar înaintea precedentului Consiliu al Apărării franco-german din octombrie 2019, a provocat dezaprobarea Berlinului şi nu numai.

SCAF ÎN CRIZĂ

Cei doi lideri evocă vineri dosare concrete ale cooperării în domeniul armamentului, ”SCAF (acronimul francez al ”Sistemului de luptă aeriană al viitorului”) şi tancul MGCS (acronimul englez al ”Sistemului de luptă terestră principal”), în care există puţine speranţe să se ajungă la o soluţe pentru a se înainta”, a declarat pentru asociaţia Europresse cercetătoarea germană Claudia Major, directoarea grupului de cercetare în ”Securitate internaţională” din cadrul Institutului german pentru Relaţii Internaţionale şi Securitate (SWP).

De aceeaşi părere este cotidianul german Handelsblatt, care scrie vineri că ”cel mai important proiect al înarmării europene este în criză”.

Anunţat în 2017, SCAF este un proiect dezvoltat în mai multe faze. Ţările partenere negociază în prezent elaborarea unui demonstrator de zbor până în 2026, care necesită un total de şase miliarde de euro, potrivit unei surse apropiate dosarului.

Însă progresele în dosar sunt laborioase, iar cooperarea între cele două ţări şi industriaşiii lor este foarte complexă.

”SCAF arată în miniatură toate problemele cuplului franco-german”, apreciază Major.

Ea citează, cu titlul de exemplu, faptul că Direcţia Generală a Înarmării (DGA) franceză nu are un echivalent în Germania, iar puterea Bundestagului, care validează tranşele bugetare, este mult mai mare decât a Adunării Naţionale de la Paris. 

Ea citează, de asemenea, un dezechilibru între puternica industrie militară franceză şi echivalentul său german, de o talie mult mai modestă.

SCAF riscă totodată să fie afectat de tranziţia politcă din Germania, după plecarea Angelei Merkel, în urma alegerilor legislative din septembrie,

”Dacă vrem să facem ceva, trebuie să o facem înaintea alegerilor din Germania şi Franţa”, declară sursa apropiată dosarului.

În contextul acestei succesiuni a lui Merkel, Macron urmează să se întâlnească cu unul dintre posibilii succesori ai acesteia, Markus Söder.

Plebiscitat din cauza modului în care gestionează pandemia, Söder, care conduce Uniunea Creştin Socială (CSU), formaţiunea aliată Uniunii Creştin Democrate (CDU) a cancelarului, este în prezent cea mai populară personalitate politică, după Angela Merkel.