De ce sunt controversate munițiile cu dispersie pe care SUA s-ar pregăti să le furnizeze Ucrainei

SUA sunt așteptate să anunțe vineri un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care va include pentru prima dată muniții cu dispersie, au declarat oficiali din domeniul apărării pentru CNN.

CNN a relatat pentru prima dată săptămâna trecută că administrația președintelui american Joe Biden ia în considerare aprobarea transferului acestor arme controversate către Ucraina, în contextul luptei acesteia pentru a obține câștiguri majore într-o contraofensivă care durează de câteva săptămâni.

Germania se opune trimiterii de muniţie cu dispersie Ucrainei, a anunțat vineri, la Viena, şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock, după ce oficiali americani au afirmat că Washingtonul intenţionează să livreze Kievului astfel de arme, relatează Reuters.

Atât ucrainenii, cât și rușii au folosit bombe cu dispersie de la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022. Recent, forțele ucrainene au început să folosească pe câmpul de luptă muniții cu dispersie furnizate de Turcia.

Oficialii ucraineni au făcut presiuni asupra SUA pentru a le furniza muniții cu dispersie încă de anul trecut, argumentând că acestea ar oferi mai multă muniție pentru sistemele de artilerie și de rachete furnizate de Occident și ar ajuta la reducerea superiorității numerice a Rusiei în materie de artilerie.

Munițiile cu dispersie, denumite și bombe cu dispersie, sunt proiectile care transportă zeci sau sute de bombe de mici dimensiuni și pot fi lansate din avioane sau trase de artilerie sau cu lansatoare de rachete.

Acestea se deschid la o înălțime prestabilită, în funcție de zona în care se află ținta, iar bombele eliberate sunt împrăștiate pe acea suprafață care poate fi de mărimea mai multor terenuri de fotbal. De regulă o treime din submunițiile eliberate nu explodează la impact, ceea ce le face potențiale pericole suplimentare pentru civili la sol. Potrivit statisticilor, 94% din victimele înregistrate ale bombelor cu dispersie sunt civili, din care aproape 40% sunt copii.

Ce fel de muniție cu dispersie ar putea furniza SUA

SUA au în stoc muniții cu dispersie numite muniții convenționale îmbunătățite cu dublă utilizare (DPICM) pe care le-au scos din uz treptat începând din 2016

Potrivit unui articol de pe site-ul de specialitate al armatei SUA, eArmor, DPICM-urile pe care Washingtonul urmează să le furnizeze Kievului sunt lansate de obuziere de 155 mm, fiecare proiectil conținând 88 de bombe mai mici. Acestea au o rază de acțiune letală de aproximativ 10 metri pătrați, astfel încât un singur proiectil cu dispersie poate acoperi o suprafață de până la 30.000 de metri pătrați, în funcție de înălțimea de lansare a acestor bombe.

Submunițiile au un vârf special prin cate „perforează blindajul metalic", se arată în articol, adăugând că sunt necesare 10 sau poate mai multe astfel de proiectile pentru a distruge un vehicul blindat, dar doar unul singur ar fi de ajuns pentru a dezactiva armamentul de la bord sau a imobiliza vehiculul.

De ce sunt munițiile cu dispersie controversate ?

Bombele cad pe o suprafață mare, astfel că pot pune în pericol necombatanții.

În plus, potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii, între 10% și 40% din muniții nu detonează. Munițiile neexplodate riscă să fie detonate în urma activităților civile ani sau chiar decenii mai târziu.

Coaliția împotriva munițiilor cu dispersie, un grup de activiști care încearcă să obțină interzicerea acestor arme, afirmă că submunițiile cu dispersie potențial mortale încă zac în pământul din Laos și Vietnam la 50 de ani de la lansarea lor.

Într-o declarație, vineri, Human Rights Watch a transmis că atât Ucraina, cât și Rusia au ucis civili prin utilizarea munițiilor cu dispersie în războiul de până acum.

„Munițiile cu dispersie rămân una dintre cele mai perfide arme din lume. Ele ucid și mutilează fără discriminare și provoacă suferințe umane pe scară largă", a declarat Gilles Carbonnier, vicepreședinte al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, la o conferință privind muniția în cauză, organizată anul trecut în Elveția.

„Orice utilizare a munițiilor cu dispersie, oriunde și de către oricine, trebuie condamnată”, a spus Carbonnier.

O mare parte a lumii a interzis utilizarea acestor arme prin Convenția privind munițiile cu dispersie (CCM), care interzice, de asemenea, stocarea, producerea și transferul acestora.

123 de națiuni au aderat la această convenție, cu excepția Statelor Unite, Ucrainei, Rusiei și altor 71 de țări.

Folosirea munițiilor pentru a ataca trupele sau vehiculele inamice nu este ilegală în conformitate cu dreptul internațional, însă lovirea civililor cu aceste arme ar putea constitui o crimă de război, potrivit Human Rights Watch.

Armele cu dispersie au fost folosite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în peste trei duzini de conflicte de atunci, potrivit Cluster Munition Coalition.

Ultima dată, SUA au folosit aceste arme în Irak între 2003 și 2006, potrivit coaliției.

Forțele americane au început să le elimine treptat începând din 2016, din cauza pericolului pe care îl reprezintă pentru civili, potrivit unei declarații din 2017 a Comandamentului Central al SUA.