Curtea Supremă a SUA înclină să decidă împotriva politicilor de admitere după criterii rasiale

Curtea Supremă a SUA, majoritar conservatoare, a semnalat luni că este gata să decidă împotriva admiterilor pe criterii rasiale la universitățile și colegiile americane, în contextul proceselor intentate universităților de elită Harvard și Carolina de Nord, relatează NYT.

O primă audiere a Curții în privința proceselor care contestă politicile de admitere de la Universitatea Harvard și Universitatea din Carolina de Nord, bazate pe discriminarea pozitivă a minorităților rasiale, pentru a crește diversitatea corpului de studenți, a avut loc luni. O decizie favorabilă cazurilor ar răsturna decenii de precedente și ar avea efectul că ar reduce reprezentarea studenților de culoare și latino-americani, sporind în schimb numărul celor albi și asiatici.

Întrebările puse de judecătorii care formează supermajoritatea conservatoare a Curții Supreme a SUA au fost dure și sceptice.

„Am auzit cuvântul diversitate de câteva ori și nu am primit niciun indiciu despre ce înseamnă”, a comentat judecătorul de culoare Clarence Thomas.

Judecătorul Samuel A. Alito Jr. a pus o întrebare similară cu privire la termenul „minoritate subreprezentată".

„Ce înseamnă asta?", a întrebat el, adăugând că admiterea la facultate este "un joc cu sumă zero" în care acordarea de avantaje unui grup dezavantajează automat un alt grup.

Judecătoarea liberală Sonia Sotomayor a declarat că „rasa este corelată cu unele experiențe și nu cu altele".

„Dacă ești de culoare este mai probabil să înveți într-o școală cu resurse insuficiente. Este mai probabil să fii educat de profesori care nu sunt la fel de calificați ca alții. Este mai probabil să fii văzut ca având un potențial academic mai mic", a argumentat ea.

Judecătoarea liberală Elena Kagan a declarat că este îngrijorată de „un declin precipitat al admiterii minorităților" dacă instanța se va pronunța împotriva discriminării pozitive în învățământul superior. „Acestea sunt arterele către conducerea societății noastre", a spus ea despre universitățile de elită.

Seth P. Waxman, un avocat al Universității Harvard, a argumentat că mai mulți factori contribuie la acceptarea candidaților.

„Rasa pentru unii candidați foarte calificați poate fi factorul determinant", a spus el, "la fel cum a fi oboist într-un an în care Orchestra Harvard-Radcliffe are nevoie de un oboist„ ar înclina balanța în favoarea lui.

„Nu am purtat un Război Civil din cauza unor oboiști. Am purtat un Război Civil pentru a elimina discriminarea rasială, și de aceea este o perocupare considerabilă", a comentat președintele Curții Supreme John Roberts.

Administrația Biden s-a exprimat în favoarea programelor de admitere. „Atunci când studenți de toate rasele și originile vin la facultate, trăiesc împreună și învață împreună, ei devin colegi mai buni, cetățeni mai buni și lideri mai buni”, a declarat reprezentanta Departamentului de Justiție, Elizabeth Prelogar.

Curtea a susținut în repetate rânduri politicile de admitere bazate pe discriminare rasială la colegii și universități, cel mai recent în 2016, când a decis că diversitatea educațională este un interes imperios care justifică luarea în considerare a rasei ca un factor printre alții în selectarea candidaților.

În procesul intentat Universității de stat Carolina de Nord, reclamanții susțin că instituția a discriminat candidații albi și asiatici, acordând prioritate candidaților de culoare, hispanici și nativi americani. Universitatea s-a justificat spunând că politicile sale de admitere favorizează diversitatea educațională și sunt legale în temeiul unor precedente de lungă durată ale Curții Supreme.

Cazul împotriva Harvard are un element suplimentar, acuzând universitatea de discriminare împotriva studenților americani de origine asiatică prin utilizarea unui standard subiectiv pentru a evalua trăsături precum caracterul agreabil, curajul și bunătatea și prin crearea efectivă a unui plafon pentru aceștia în cadrul admiterilor.

Ambele cazuri au fost deschise de Students for Fair Admissions (Studenți pentru admitere echitabilă), un grup fondat de Edward Blum, un activist juridic care a inițiat numeroase procese în care a contestat politicile de admitere bazate pe criterii rasiale și legile privind drepturile de vot, dintre care câteva au ajuns la Curtea Supremă.