Cum l-au pierdut americanii pe Bin Laden chiar de sub nasul lor, la doar câteva luni după atentatele de la 11 septembrie

0
Publicat:

La doar câteva luni după atentatele de la 11 septembrie 2001, agenții CIA au avut ocazia reală de a-l captura sau elimina pe Osama bin Laden, liderul rețelei teroriste Al-Qaeda, într-un moment-cheie al operațiunii din Afganistan. O oportunitate ratată, recunoscută astăzi chiar de un fost director al Agenției Centrale de Informații, într-un documentar Netflix lansat recent: American Manhunt: Osama bin Laden.

Liderul Al-Qaida, Osama bin Laden, a fost eliminat la 2 mai 2011 în Pakistan/FOTO:Arhiva

O confesiune cu greutate, care readuce în discuție un episod trecut prea ușor în umbră: evadarea celui mai căutat terorist al planetei din fortăreața montană Tora Bora, în decembrie 2001, pe fondul unei decizii controversate de la Washington, scrie The Sun.

„Puteam să-l prindem. N-am făcut-o”

Declarația vine de la Cofer Black, fostul director al Centrului Contraterorist al CIA, cel care fusese însărcinat direct de administrația Bush cu prinderea liderului Al-Qaeda. „Puteam pune capăt acestui coșmar atunci. A fost cea mai bună șansă a noastră, și nu am profitat de ea. Îmi pare rău”, spune el, într-un fragment dureros de sincer.

Conform documentarului, în timpul bătăliei de la Tora Bora, CIA-ul identificase locația exactă a lui Bin Laden. Agenții de teren ceruseră urgent sprijin militar: trupe terestre care să blocheze rutele de ieșire. Răspunsul de la centru a fost negativ. S-a optat, în schimb, pentru bombardamente aeriene masive — 56 de ore de foc continuu. Niciun corp, nicio confirmare. Iar Bin Laden, se va dovedi ulterior, reușise să scape.

10 ani de urmărire și o întrebare care rămâne: de ce a fost lăsat să plece?

Documentarul urmărește cronologic erorile și ezitările de la vârful structurilor de securitate americane, dar și eforturile colosale depuse ulterior: capturarea unor figuri-cheie ale rețelei, precum Abu Zubaydah sau Khalid Sheikh Mohammed (KSM)— creierul din spatele atentatelor din 2001.

Zubaydah va confirma ceea ce analiștii CIA bănuiau de ani întregi: planurile atacurilor au fost elaborate cu minuțiozitate de KSM și prezentate personal lui Bin Laden. De aici și mai multă presiune pentru capturarea liderului Al-Qaeda, devenit între timp un simbol al impunității și o sursă de inspirație pentru atentate în serie — de la Madrid (2004), la Londra (2005) și până la comploturi eșuate asupra metroului din New York sau a unor avioane de linie.

Căutarea prin detalii: curierul necunoscut și o casă suspectă în Abbottabad

Sub administrația Obama, misiunea CIA capătă o direcție mai precisă: identificarea curierului personal al lui Bin Laden. Acesta — numit Abu Ahmed — va fi localizat în 2010, în Pakistan. Agenții reușesc să-i urmărească traseul până la o reședință fortificată din Abbottabad. Fără conexiune la internet, fără telefoane, fără ieșiri publice.

Survolările satelitare și supravegherea discretă indicau prezența unei a treia familii în interior — neidentificabilă. Iar unul dintre bărbații din curte, spun operatorii CIA, „ieșea zilnic la plimbare, dar nu părăsea niciodată incinta”.

Președintele Obama solicită un plan de intervenție. Misiunea este încredințată amiralului William McRaven. Se formează o echipă din trupe SEAL — faimosul Team Six — care, după săptămâni de simulări, pornește spre Pakistan.

„Geronimo, Geronimo, we got him”

2 mai 2011. În urma unei operațiuni fulger, desfășurată în tăcere și în doar câteva minute, Osama bin Laden este ucis în camera sa, de un comando care urcă în tăcere treptele reședinței din Abbottabad.

Robert J. O’Neill, unul dintre militarii implicați direct, descrie momentul fatal: „Era la doi pași de mine. Am recunoscut forma feței, nasul. Era el. Nu s-a predat, nu a spus un cuvânt. Era încă o amenințare. A trebuit să-l împușc”.

Știrile despre moartea lui Bin Laden au făcut înconjurul lumii în câteva ore. În camera de criză a Casei Albe, președintele Obama aștepta mesajul codificat: „Geronimo, Geronimo... we got him (Geronimo, Geronimo... în avem).”

Lecția amară a unei vânători întârziate

Rămâne, însă, o întrebare incomodă: dacă în decembrie 2001 autoritățile americane ar fi mobilizat trupele necesare, câte vieți ar fi putut fi salvate? Câte atentate ar fi putut fi evitate?

American Manhunt: Osama bin Laden, disponibil acum pe Netflix, nu este doar o reconstituire cinematografică a unui moment definitoriu pentru lumea post-9/11. Este, în egală măsură, o meditație dureroasă asupra modului în care greșelile de strategie și deciziile politice pot prelungi suferința colectivă, notează The Sun.