Ce a obținut Putin din convorbirea de două ore și jumătate cu Trump

Președintele rus Vladimir Putin pare să-și fi sincronizat perfect convorbirea telefonică cu Donald Trump, a opta în opt luni, înainte de vizita lui Volodimir Zelenski la Washington și într-un moment în care SUA păreau pe punctul de a decide favorabil în privința transferului rachetelor Tomahawk către Ucraina, relatează CNN.

Kremlinul a inițiat apelul, pe care ulterior oficialii ruși l-au descris ca fiind „pozitiv și productiv” și care s-a „desfășurat într-o atmosferă de încredere”.

De fapt, a fost o adevărată intervenție de aproape două ore și jumătate a liderului rus Vladimir Putin – o încercare de ultim moment de a pune capăt neîntârziat acelor discuții periculoase pentru Rusia despre posibile livrări de arme americane către Ucraina, care ar putea schimba regulile jocului, scrie CNN.

În conversația cu Trump, Putin ar fi insistat asupra faptului că o eventuală decizie a administrației Trump de a livra aceste arme cu lungă de acțiune Kievului nu ar avea un impact semnificativ pe câmpul de luptă, dar, în schimb, ar afecta relațiile dintre SUA și Rusia, introducând în ecuație un factor menit să-l sensibilizeze pe Trump care a sugerat că pune preț pe legătura sa personală cu liderul rus.

Potrivit unui consilier al Kremlinului, în timpul convorbirii, Putin l-a lăudat Trump ca fiind un factor de pace în Orientul Mijlociu și nu numai.

Totodată, acordurile economice au fost puse din nou pe masă. Dar rezultatul cel mai semnificativ a fost cu siguranță faptul că cei doi lideri au convenit asupra unui al doilea summit - de data la Budapesta, unde Putin i-a aruncat din nou momeala lui Trump că ar exista posibilitatea unui acord de încetare a focului și chiar a unui acord de pace.

Inevitabil, acest al doilea summit ne duce cu gândul la cel eșuat din Alaska, când Trump l-a primit pe Putin cu covorul roșu, dar n-a obținut totuși niciun rezultat tangibil.

Atracția irezistibilă a păcii în Ucraina, după armistițiul din Orientul Mijlociu

Circumstanțele sunt însă diferite - încurajat de succesul negocierilor privind Fâșia Gaza, unde a obținut un armistițiu și eliberarea ultimilor ostatici deținuți de Hamas, un Trump plin de entuziasm s-a arătat încrezător că poate asigura de acum un acord și în Ucraina, punând capăt și acestui război.

Cum însă ar fi posibil este neclar. Kremlinul nu a oferit niciun semnal că ar fi pregătit să facă compromisuri. În plus, în ciuda numărului tot mai mare de victime pe câmpul de luptă și a atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii sale energetice, ce au provocat penurie de combustibil în întreaga țară, Rusia a exclus până acum o încheiere a războiului până când nu își va atinge obiectivele maximaliste.

Acestea includ obținerea controlului asupra unor vaste porțiuni de teritoriu ucrainean pe care l-a anexat, dar pe care nu a reușit să-l cucerească, precum și impunerea unor restricții asupra armatei și politicii externe  asupra Ucraine postbelice, care, în esență, ar subjuga Kievul voinței Moscovei.

Or nimic din ultima convorbire telefonică dintre Trump și Putin nu a oferit vreun indiciu că s-ar fi schimbat ceva în această privință, notează CNN.

Dar Kremlinul mizează pe cum au decurs lucrurile în interacțiunile sale cu a doua administrație Trump, bazându-se pe ce poate obține printr-un angajament personal al lui Putin și pe o promisiune pe termen scurt și oferta tentantă a unei victorii imediate, fără nicio disponibilitate pentru compromis real.

De partea cealaltă, oficialii ucraineni aflați deja la Washington atrag atenția că doar posibilitatea ca Ucraina să primească rachete Tomahawk l-a făcut pe Putin să reia dialogul privind pacea.

Indiferent care ar fi adevărul, calculul pe care și-l face Moscova e simplu: simpla perspectivă a unor negocieri ce pot progresa către pace prezintă o atât de mare atracție pentru un Trump nerăbdător să încheie un acord încât Kremlinul să spere că poate obține abandonarea amenințării cu rachete Tomahawk.