Arsenalul nuclear al SUA este învechit și modest în raport cu cel al Rusiei și Chinei, avertizează un raport. Ce ar trebui să facă Trump

Arsenalul nuclear al SUA este învechit și insuficient pentru a face față amenințărilor globale în creștere, se arată într-un nou raport, ai căror autori recomandă o triplare a numărului de focoase nucleare până în 2050.

Potrivit acestui raport, obținut de Fox News Digital, forța nucleară actuală a Americii, constând într-un număr de aproximativ 1.750 de arme nucleare, este mică și riscă să facă națiunea vulnerabilă, într-o perioadă în care Moscova, Beijingul și Phenianul își extind arsenalele într-un ritm rapid.

De pildă, China construiește 100 de noi arme nucleare pe an, potrivit Pentagonului, și este pe cale să atingă paritatea strategică cu SUA până la mijlocul anilor 2030.

„Cel mai nou focos nuclear pe care îl avem a fost construit în 1989”, a declarat pentru Fox News Digital Robert Peters, autorul raportului Heritage.

„Dimensiunea forței de care dispunem acum... A  fost concepută când președintele Obama era în funcție în 2010, iar asumpțiile de atunci erau că nu va mai exista o concurență reală între Statele Unite și Rusia, iar China nici măcar nu era un jucător real în domeniul nuclear.”

Redactat de Robert Peters de la Centrul Allison pentru Securitate Națională din cadrul Heritage, raportul propune ca Washingtonul să își extindă forța nucleară la aproximativ 4.625 de arme nucleare care să fie desfășurate operațional până în 2050.

Aceasta ar fi compusă din aproximativ 3.500 de focoase strategice - purtate de rachete balistice intercontinentale (ICBM), submarine echipate cu rachete balistice și bombardiere - respectiv aproximativ 1.125 de arme nestrategice precum bombe gravitaționale și rachete balistice ale teatrelor de operațiuni (TBM) cu rază scurtă și medie de acțiune.

Raportul vine în contextul avertismentelor conform cărora Moscova deține mii de arme nucleare nestrategice în Europa, depășind numeric stocurile americane cu până la zece la unu, în timp ce China accelează ritmul pentru a desfășura bombardiere stealth, rachete pe submarine și chiar sisteme de atac orbitale. La rândul ei, Coreea de Nord deține deja aproximativ 90 de focoase nucleare și continuă să testeze rachete care ar putea ajunge până în SUA.

„Avem astăzi un arsenal care este cu zeci de ani mai vechi decât ciclul său de viață planificat și o forță care a fost concepută pentru o lume benignă.”

Propunerea lui Peters prevede o forță modernizată care să includă noi rachete intercontinentale Sentinel, submarine cu rachete balistice din clasa Columbia, bombardiere stealth B-21 cu capacitate nucleară, rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, precum și arme hipersonice. Forțele nucleare americane ar fi în contuniare sub nivelurile Războiului Rece, dar semnificativ peste nivelul actual.

Acesta prevede alocări nucleare regionale în fiecare teatru de operațiuni, cel mai mare număr de mijloace, 3.200 de focoase, urmând să fie plasate sub Comandamentul Nordic și axate pe apărarea națională. Aproximativ 750 de focoase ar urma să fie plasate în Europa și 675 în regiunea Indo-Pacifică.

Rachetele balistice intercontinentale Sentinel ar înlocui  rachetele Minuteman III, iar în locul avioanelor B-21 și B-52 ar fi desfășurate noi rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune.

În perioada Războiului Rece, SUA au introdus zeci de mii de focoase nucleare, pe care le-au desfășurat în Europa, Asia și pe plan intern. Arsenalul reînnoit, prevăzut pentru 2050 ar fi totuși mult mai mic.

„Un președinte american cu unele opțiuni nucleare regionale, dar cu o capacitate de limitare doar simbolică, s-ar confrunta rapid, în timpul unui conflict nuclear limitat, cu două opțiuni neplăcute: să se predea sau să amenințe cu atacuri pe scară largă asupra națiunii adverse, invitând astfel un răspuns simetric, adică sinucidere”, avertizează raportul.

De ce ar avea nevoie SUA de mai multe arme nucleare

Scepticii pun adesea întrebarea de ce națiunile ar avea nevoie de mii de arme nucleare când o singură ogivă are capacitatea de a spulbera un oraș. Peters susține că aceasta este o concepție greșită, înrădăcinată în imaginile Războiului Rece despre nori în formă de ciupercă deasupra Manhattanului.

În realitate, majoritatea focoaselor nucleare moderne nu sunt concepute pentru „distrugerea orașelor”, ci pentru lovirea forțelor nucleare inamice - silozuri, câmpuri de rachete și centre de comandă și control. China, spre exemplu, construiește până la 500 de silozuri ICBM întărite în deșerturi îndepărtate. Planificatorii militari presupun că ar fi nevoie de cel puțin două focoase americane pentru a garanta distrugerea fiecărui astfel de amplasament.

Potrivit argumentelor lui Peters, „finalitatea este să nu ajungem niciodată în acest punct. De aceea avem arme nucleare, ca să ne asigurăm că nu ajungem niciodată în acest punct”.

Nu este clar dacă actuala conducere politică ar ține cont de recomandările lui Peters, mai ales ținând cont de faptul că Donald Trump pledează discuții de „denuclearizare” cu adversarii SUA.

„E de înțeles ca lui Trump să nu-i placă armele nucleare”, a spus Peters.

Dar, a adăugat el, „am încercat [denuclearizarea] sub președintele Obama în 2009 și 2012 și nimeni nu a urmat exemplul”.

„Sume uriașe de bani sunt cheltuite pe energia nucleară, iar capacitatea distructivă este ceva despre care nici nu vrem să vorbim astăzi, pentru că nu vrem să auzim de asta”, reflecta Trump în discursul său la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, în februarie.

„Vreau să văd dacă putem denucleariza și cred că este foarte posibil”, a adăugat el, sugerând discuții pe această temă între SUA, Rusia și China.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Rusia își va suspenda participarea la noul tratat START din pricina sprijinului acordat de SUA Ucrainei. Rusia a fost totuși surprinsă frecvent încălcând termenii acordului. Însă China nu s-a angajat niciodată în negocieri cu SUA privind controlul armelor.

În septembrie, Rusia a propus o prelungire cu un an a noului tratat START, care expiră tehnic în 2026, dar Casa Albă nu a răspuns încă la această propunere.

În plus, extinderea arsenalului nuclear nu ar fi deloc ieftină. Dar, la un buget de aproximativ 56 de miliarde de dolari, SUA cheltuiesc doar aproximativ 7% din bugetul apărării pe arme nucleare, susține Peters.

Raportul solicită, de asemenea, desfășurarea de capacități nucleare în Finlanda și Polonia, o propunere care cu siguranță va zgudui Kremlinul și ar reduce timpii atacurilor de la câteva ore la câteva minute.

Armele nucleare sunt găzduite în prezent în Italia, Germania și Olanda — baze alese în timpul Războiului Rece, când acestea se aflau la doar 240 km de linia frontului sovietic. Însă linia frontului Rusiei s-a mutat acum la 1280 km spre est.

El a făcut un apel similar pentru amplasarea de capabilități nucleare în Coreea de Sud. Washingtonul desfășoară periodic submarine nucleare americane în Coreea de Sud și implică Seulul în operațiunile sale de planificare nucleară în schimbul unui acord de a nu dezvolta propriile arme nucleare.