Ambiguitate strategică periculoasă înainte de summit-ul NATO. Donald Trump, evaziv față de angajamentul ferm al SUA față de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic

În drum spre summitul anual al liderilor NATO, ce se desfășoară la Haga, președintele american Donald Trump a evitat din nou să ofere un răspuns clar privind angajamentul Statelor Unite față de principiul fundamental al Alianței – apărarea colectivă, scrie The Independent.

Întrebat de jurnaliști, azi, la bordul Air Force One, dacă Washingtonul rămâne ferm angajat față de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, Trump a răspuns evaziv: „Depinde de cum îl definești. Există mai multe interpretări ale Articolului 5. Știi asta, nu-i așa?”, i-a spus Trump reporterului.

Articolul 5 stipulează că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Este principiul care a stat la baza solidarității NATO după atentatele din 11 septembrie 2001, când aliații europeni au activat pentru prima dată această clauză în sprijinul Statelor Unite.

Declarațiile președintelui vin într-un moment de tensiune și incertitudine pentru Alianță. În mod repetat, atât în primul său mandat cât și în actuala campanie electorală, Trump a exprimat rezerve față de angajamentele americane în cadrul NATO, pe care a descris-o adesea ca pe o structură inechitabilă, în care SUA suportă „disproporționat” povara financiară a securității colective.

În loc să reitereze sprijinul explicit pentru apărarea mutuală, Trump a preferat să sublinieze relațiile personale pe care le are cu liderii altor state membre: „Sunt angajat să fim prieteni. M-am împrietenit cu mulți dintre acești lideri și sunt angajat să-i ajut,” a spus el.

Presat să clarifice dacă aceasta înseamnă un angajament militar în caz de agresiune, liderul de la Casa Albă a ocolit din nou un răspuns direct, promițând că va oferi „definiția exactă” a poziției sale abia după sosirea la Haga, acolo unde are loc summitul.

Această ambiguitate reînvie temerile statelor est-europene, în special în contextul războiului din Ucraina și al intensificării amenințărilor hibride din partea Rusiei. Pentru multe dintre aceste țări, garanția de securitate oferită de NATO – în special prin angajamentul militar american – este fundamentul politicii lor externe și de apărare.

În paralel, Trump este așteptat să propună un nou obiectiv pentru statele membre NATO: majorarea cheltuielilor militare la 5% din PIB, o creștere considerabilă față de pragul actual de 2%, stabilit în urmă cu două decenii. Potrivit unui oficial de la Casa Albă, propunerea are ca scop „întărirea capacităților militare comune ale Alianței și garantarea unei stabilități durabile în Europa și în lume”.

Este de așteptat ca această inițiativă să fie primită cu reticență de unii aliați, dar pentru Trump ea reprezintă un posibil câștig politic intern, dar și un instrument de presiune asupra țărilor care, în opinia sa, nu contribuie suficient la securitatea colectivă.

Președintele SUA va avea și întâlniri bilaterale cu alți lideri, printre care președintele României, Nicușor Dan și cel al Ucrainei, Volodimir Zelenki, și va participa la o conferință de presă la finalul summitului, după ce marți seară va fi primit oficial de regele și regina Țărilor de Jos, în cadrul unei cine de gală.