Alegeri SUA 2016. De ce vrea Vladimir Putin ca Donald Trump să ajungă şeful Casei Albe
0Liderul Federaţiei Ruse îşi doreşte ca parteneri de discuţie la nivel internaţional politicieni cu care să poată ajunge rapid la o înţelegere şi care să nu pună prea mare preţ pe valorile democratice.
În viziunea Kremlinului, candidatul republicanilor la şefia Casei Albe, miliardarul Donald Trump, este un individ foarte pragmatic, fără principii şi chiar cinic. În acest context, Moscova consideră că ar putea ajunge mai uşor la o înţelegere cu magnatul din domeniul imobiliarelor, scrie politico.eu într-o analiză pe această temă.
În plus, spre deosebire de candidata democraţilor la prezidenţiale, Hillary Clinton, Donald Trump şi-a exprimat de mai multe ori admiraţia şi simpatia pentru şeful Federaţiei Ruse. Ca urmare, dacă magnatul din domeniul imobiliarelor ar ajunge să preia şefia Biroului Oval, Moscova ar putea avea cu preşedintele SUA exact acel gen de relaţie pe care şi-o doreşte de ani buni şi pe care nu a reuşit să o obţină.
Încă de când a ajuns preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin şi-a bazat politica externă pe relaţii personale cu lideri străini. În cazul fiecăruia a încercat să găsească un punct sensibil pe care să-l poată exploata, acţiunile sale fiind uneori similare celor de „recrutare“, scrie sursa citată. Nu a trecut mult până când Putin şi-a dat seama că liderii străini pot fi împărţiţi în două categorii: cei care cred în anumite valori - de obicei, cele democratice - , şi cei care sunt cinici, preocupaţi de propria ascensiune şi de acapararea puterii. Încercările sale de a construi relaţii cu liderii din prima categorie nu au dat rezultate prea bune. În acest timp, în privinţa liderilor din cea de-a doua categorie lucrurile stau cu totul altfel.
Rusia nu vrea să fie exclusă
Încă din anul 2007, când a fost prezent la Conferinţa de Securitate de la München, Vladimir Putin a spus clar ce-şi doreşte de la restul lumii: respect pentru el şi pentru Rusia. Liderul de la Kremlin vrea ca Occidentul să recunoască faptul că Rusia nu este doar o altă ţară, ci o putere care poate şi ar trebui să-şi influenţeze vecinii fără a fi condamnată sau pedepsită.
Putin s-ar teme, de fapt, că sub pretextul noii globalizări, liderii occidentali ar vrea să-şi împartă puterea în lume, iar Rusia nu ar primi şi ea o felie. Mai mult, pare să creadă că lideri occidentali ca Barack Obama, actualul preşedinte al SUA, sau cancelarul federal german, Angela Merkel, ar fi cinici, însă s-ar feri să arate public acest lucru.
În acest peisaj, populistul Donald Trump, căruia nu pare să-i pese prea mult de drepturile omului şi nici nu se pretinde un sfânt, este, pentru Moscova, un om normal de afaceri, cu care se poate face o înţelegere, care nu minte şi care nu vorbeşte la nesfârşit despre valorile democratice.
Temeri europene
Posibilitatea ca republicanul Donald Trump să ajungă la şefia Casei Albe, dar şi modul în care începe să se configureze Partidul Republican care l-a aruncat pe acesta în cursa prezidenţială determină partidele europene de centru-dreapta să îşi reanalizeze afinităţile în plan politic.
Primul semnal în acest sens a fost dat la Convenţiile Republicană, respectiv Democrată din SUA, unde au venit inclusiv politicieni europeni şi grupuri de susţinere din partea unor formaţiuni politice din Europa.
Dar chiar dacă în mod normal politicienii europeni de centru-dreapta ar rezona mai degrabă cu republicanii americani, la Convenţia din Cleveland, în cadrul căreia Donald Trump a fost desemnat oficial candidatul partidului la alegerile prezidenţiale, numele sonore prezente au fost numai din rândul populiştilor europeni de dreapta – Nagel Farage, fostul liderul al UKIP (Partidul pentru Independenţa Regatului Unit) şi liderul extremei-drepte olandeze Geert Wilders. Vicepremierul Belgiei Alexander de Croo a declarat că deşi, tradiţional, este apropiat de viziunea republicanilor, cel puţin în domeniul economic, acum nu ar putea sub nicio formă să susţină „pe cineva ca Donald Trump“. „Este pentru prima dată când votanţii sunt în favoarea unui candidat pentru că sunt, de fapt, împotriva celuilalt. Sunt în aceeaşi situaţie“, a spus De Croo despre situaţia din SUA.
„Partidul meu merge, în mod normal, la conferinţa republicanilor, însă anul acesta am decis să nu (mergem)“, a declarat Esther de Lange, parlamentară olandeză din partea Partidului Apelul Creştin-Democrat.
La rândul său, preşedintele ALDE, Hans van Baalen, a declarat că Partidul Republican nu mai este cel din trecut, adăugând că „populiştii de dreapta din Europa - Marine Le Pen, Wilders, Alternativa pentru Germania, UKIP - îl văd pe Trump ca pe un aliat“.
Totuşi, nu toţi europenii o susţin pe Clinton. Zoltan Kovacs, un aliat-cheie al premierului ungar Viktor Orban, care s-a declarat în favoarea politicilor lui Trump privind migraţia şi terorismul, nu pare deloc dispus să susţină politicile democratei. Cu toate acestea, Kovacs nu s-a declarat „speriat“ de eventualitatea ca Hillary Clinton să ajungă la şefia Casei Albe, după cum nici Angela Merkel nu are „coşmaruri“, aşa cum ea însăşi a declarat, legate de posibilitatea ca Donald Trump să ajungă liderul Casei Albe.